Sfârșitul „tehnocrației”: Partidul Democrat atașează politruci pe lângă ministerele guvernului Filip

democrat

După ce a calificat remanierea guvernamentală de la începutul anului drept una tehnocrată, prin cooptarea în Executiv a câtorva miniștri fără afiliere politică, Partidul Democrat din Moldova (PDM), partidul de guvernământ, anunță crearea unor departamente în cadrul formațiunii, care să ”asiste” activitatea ministerelor. Nimic întâmplător că respectivele departamente coincid ca număr și ca profil cu ministerele din guvernul moldovenesc, deoarece este vorba despre un veritabil cabinet din umbră.

Istoria „cabinetului din umbră”

libris.ro
Biroul Politic al PDM, partidul de guvernământ, s-a reunit pe 6 februarie, în prima şedinţă din acest an, la noul sediu al formațiunii, unul extrem de luxos. La lucrări au fost invitaţi şi noii miniştri ai Cabinetului Filip.

Ulterior, în cadrul unui comunicat oficial, PDM a menţionat că își dorește ca activitatea miniştrilor să aibă la bază aşteptările reale ale cetăţenilor, aşa cum reies ele din datele colectate din teritoriu şi cele din sondajele efectuate periodic. „Este nevoie ca activitatea Guvernului să poată fi separată de activitatea electorală, dar să aibă conexiune permanentă cu problemele şi necesităţile oamenilor”, se spune în comunicatul partidului. Potrivit purtătorului de cuvânt al PDM, Vitalie Gamurari, în vederea realizării acestui deziderat, va fi creat un mecanism prin care Guvernul să fie ţinut cât mai departe de campania electorală, să le fie create miniştrilor condiţii să muncească, nu să-şi consume energia lăsându-se atraşi în polemici politice,

Cele nouă departamente de specialitate al PDM sunt constituite din specialişti atât din cadrul partidului, cât şi din afară. Rolul lor este de a face cele mai bune proiecte pentru oameni, dar şi pentru a contribui la îmbunătăţirea cadrului legislativ prin propuneri de idei şi proiecte de legi către Guvern şi Parlament. Ele vor desfășura activități de care este responsabil fiecare minister. Este vorba despre generarea de ideologii politice și strategii, pe zonele de politică externă, economie, buget și finanțe, justiție și politici legislative, dezvoltare regională, socială și sănătate, educație, cultură, tineret și sport. Membrii departamentelor vor avea drept scop să elaboreze idei și propuneri pentru asigurarea unui trai decent cetățenilor, pe care ulterior să le propună Executivului, dar și Legislativului spre examinare sau chiar adoptare.

Altfel spus, ministerele nu vor mai elabora proiecte legislative, de aceasta urmând a se ocupa exclusiv departamentele nou create. În acest mod, fiind practic privați de inițiativă legislativă, miniștrii vor rămâne niște simpli manageri, care vor îndeplini indicațiile venite de la partid, la sugestia, probabil, a departamentelor nou create.

Cu prilejul aceleiaşi şedinţe, a fost prezentată strategia partidului pentru următoarea perioadă. „Aceasta este una care se bazează pe apropierea Partidului Democrat cât mai mult de cetăţeni. Scopul este de a implementa cele mai bune reforme în beneficiul populaţiei şi al Republicii Moldova. PD va avea o tactică destul de clară şi va lucra în beneficiul cetăţeanului, fără a se implica în lupte politice”, a declarat Vitalie Gamurari.

Ședință comună a Guvernului și Parlamentului

Ulterior, în cursul aceleiași zile, prim-ministrul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu, au prezidat o ședință comună a Guvernului și a Parlamentului, în cadrul căreia au fost trasate prioritățile pentru anul 2018.

Obiectivele propuse de către Executiv, potrivit unui comunicat oficial, sunt continuarea reformelor în domeniul justiției, asigurarea supremației legii și modernizarea sistemului de educație. Cu alte cuvinte, niște obiective foarte generaliste și greu de măsurat.

Alte reforme precum îmbunătățirea infrastructurii drumurilor și a celei energetice sunt perfect măsurabile și care pică foarte bine într-un an electoral. Și nici nu vor fi dificil de realizat. De exemplu drumurile, o mare parte din ele sunt în reparație de ani buni, sunt aproape gata și vor putea fi date în exploatare cu tăierea panglicilor exact în ajun de alegeri. În ce privește proiectele energetice, finanțarea lor a fost deja aprobată, banii urmând a veni de la structurile europene și occidentale. Pachetul de finanțare include împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare de 80 de milioane de euro fiecare, un împrumut de 70 de milioane de euro de la Banca Mondială și un grant de 40 de milioane de euro din fondurile UE. Investiția acoperă construcția unei noi linii electrice de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcănești, în sudul Moldovei și Chișinău, modernizarea și extinderea stațiilor din Chișinău și Vulcănești și construirea unei stații electrice de tip back-to-back de 600 MW în Vulcănești. Interconexiunile vor fi construite de către întreprinderea de stat Moldelectrica pe parcursul a trei ani, între 2019 și 2022 însă în 2018 vor fi lansate aceste proiecte, iarăși fiind vorba despre un pas propagandistic util în campania electorală, care să fie interpretat drept aspirații europene ale PDM. În același timp, cele mai importante reforme așteptate de la guvernare de ani buni, ce țin de reforma justiției, sunt prezentate ca un obiectiv generalist fapt ce denotă că în această direcție să nu ne așteptăm la vre-o acțiune concretă.

De altfel, premierul Pavel Filip a interpretat aceste acțiuni, care urmează a fi întreprinse, mai degrabă nefaste pentru partidul de guvernământ într-un an electoral din perspectiva volumului sarcinilor asumate. „Sunt absolut convins că, deși suntem în fața unui an electoral, vom reuși, dacă vom mări turațiile de la începutul anului, să realizăm mai multe decât până acum. Accentul l-am pus pe prima jumătate a anului. O să găsiți în lista proiectelor prioritare și condiționalitățile din cadrul Acordului privind asistența macrofinanciară pentru tranșa doi și trei. Vom face tot posibilul și ne vom uni eforturile pentru ca să fie realizate până la sfârșitul sesiunii Parlamentului”, a menționat Pavel Filip.

La rândul său, Președintele Parlamentului, Andrian Candu a excelat la capitolul ambiguitate, nefiind prea clar din discursul său ce urmează să facă Executivul în anul curent. „Calitatea legilor adoptate și impactul implementării acestora este obiectivul nostru în anul curent. Parlamentul trece la o etapă calitativ nouă în exercitarea controlului parlamentar, prin implementarea noului mecanism de evaluare ex-post. Vom face evaluarea pe dimensiunea juridică și de impact pentru a ne asigura că legile adoptate au un efect benefic asupra cetățenilor. De asemenea, ne vom axa pe implementarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, a Planului pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și a programului actual de guvernare”, a declarat Andrian Candu.

Care sunt prioritățile ministrului Gaburici

La rândul său ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a menționat că „este foarte bună această practică de ședințe comune, care este o platformă bună de conlucrare între reprezentanții Guvernului și cei ai Parlamentului”.

În context, ministrul Chiril Gaburici a prezentat prioritățile instituției pe care o conduce. „Ministerul Economiei și Infrastructurii și-a propus, pentru anul 2018, focusarea pe șapte priorități. Prioritatea numărul unu, care a fost menționată și de către domnul prim-ministru, este domeniul infrastructurii drumurilor. Tot aici, urmează a fi reorganizat Fondul rutier, pentru a putea contribui eficient la reparația și menținerea drumurilor. Cea de-a doua prioritate este atragerea investițiilor, inclusiv prin dezvoltarea parcurilor IT, fortificarea cadrului diplomației economice și obținerea cetățeniei prin investiție. O altă prioritate sunt Acordurile de Liber Schimb, în special cel cu Uniunea Europeană, prin menținerea dialogului strategic cu Comisia Europeană prin intermediul Comitetelor și Subcomitetelor de Asociere, și în paralel, încheierea acordurilor de liber schimb cu China, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Japonia și Egipt.

Securitatea energetică este o altă prioritate a Ministerului Economiei și Infrastructurii. Ne vom focusa aici pe diversificarea surselor energetice, posibilitatea utilizării energiei regenerabile, dar și darea în exploatare a Gazoductului Ungheni-Chișinău”, a spus ministrul.

Printre priorități se numără și eterna reformă regulatorie – care vizează reducerea numărului de acte permisive, inclusiv în construcții, precum și ghișeul unic iar ultimele două priorități se referă la eficientizarea activității întreprinderilor de stat și dezvoltarea domeniului comunicațiilor, inclusiv prin asigurarea accesului la rețea”, a mai spus ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul ședinței.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

15 − six =