Normalizarea relației dintre Ungaria și Ucraina nu include și acceptul Budapestei pentru desfășurarea Comisiei NATO-Ucraina

ungaria

Sfârșitul anului 2017 a găsit Budapesta și Kievul într-una dintre cele mai tensionate episoade din ultimii ani, declanșate pe fondul promulgării noii legi a educație de către președintele ucrainean și motivația administrației de la Budapesta de a nu accepta sub nicio formă decizia, atât timp cât minoritatea maghiară nu va putea studia pe toată durata ciclului de învățământ preuniversitar în limba maternă. Raportul Comisiei de la Veneția, a cărui concluzie finală a fost necesitatea de a stabili un echilibru între promovarea limbii de stat și protecția drepturilor lingvistice a minorităților naționale, a venit în sprijinul poziției ireconciliabile a Budapestei pe acest subiect.

Dacă imediat după raportul comisiei ministrul educație din Ucraina, Lilia Grinevici, își păstrase poziția fermă referitoare la articolul 7 menționând că Ucraina nu va aplica modificări asupra acestuia, la începutul lunii februarie, același ministru și-a nuanțat discursul. Deși nu există nicio garanție că respectivul articol va fi modificat, prin conformarea la recomandările Comisiei de la Veneția sau la varianta maximală care să  mulțumească cererile oficialilor unguri, faptul că Lilia Grinevici a anunțat de curând amânarea aplicării articolului 7 până în anul 2023[i] oferă nu numai premisele dialogului dintre guvernul de la Kiev și reprezentanții minorităților, ci și primul pas al Kievului (unul firesc de altfel) în căutarea normalizării relației cu vecinii, care în consecință privesc și interesele naționale și obiectivele strategice ale Ucrainei.

libris.ro
Revizuirea poziție diplomației kievene în relație cu Budapesta pe subiectul articolului controversat din legea educației nu a reprezentat decât o chestiune de timp. Până nu a fost prea târziu, liderii ucraineni au început să conștientizeze efectele ireversibile pe plan extern ale încăpățânării de a nu reveni asupra articolului 7, astfel încât minoritățile naționale să nu fie private de dreptul de a studia în limba maternă. Pierderea susținerii vecinilor, pe de o parte, în procesul ce se vrea a fi de integrare europeană, iar pe de altă parte, în confruntarea cu Rusia sunt factorii indiscutabili care de la bun început prevesteau în mod peremptoriu dispoziția Kievului de a reveni asupra deciziei luate în septembrie 2017. Mai mult, Budapesta în relație cu Kievul, spre deosebire de București, care a fost indiscutabil mai echilibrat în declarații și acțiuni pe seama legii, sau Varșovia care a avut constant o politică anti-rusă și la fel nu a fost atât de vehementă și agresivă pe seama legii,  are marele avantaj de a fi în relații bune cu cel mai mare inamic al Ucrainei – Federația Rusă – ceea ce complică situația pentru partea ucraineană.

În momentul de față, Budapesta are pârghiile necesare de a contribui la întreținerea instabilității în teritoriile ucrainene locuite de minoritatea maghiară, instrumente care se aseamănă destul de bine cu cele folosite de Federația Rusă în Ucraina și nu numai. Dezvoltarea unui întreg mecanism de urmărire a intereselor Ungariei (și a partidului) prin intermediul comunității maghiare de pe teritoriul Ucrainei – ONG-uri, școli, centre culturale, presă, acordarea de burse pentru studenți pașapoarte etc.)[ii]. Pe termen lung, această strategie adoptată de Budapesta poate avea repercusiuni nedorite la adresa stabilității Ucrainei și așa extrem de șubredă. Dacă mai era nevoie să amintim, pe de altă parte, sunt foarte bine cunoscute relațiile de prietenie dintre Orban și Putin, liderului rus convindu-i de minune dezordinea ce ar putea fi creată de Orban în vestul Ucrainei.

Nu în ultimul rând, pentru Budapesta, la fel ca în cazul Moscovei (însă păstrând proporțiile) instrumentalizarea ”compatrioților” din Ucraina (și nu numai) pare a avea aceeași funcție strategică în configurarea politicii externe în raport cu vecinii. Intervenția în sprijinul comunității maghiare din proximitatea granțelor Ungariei și măsurile și discursurile populiste/naționaliste sunt complementare și totodată sunt parte a strategiei de consolidare a puterii pe plan intern de către Orban și partidul său, Fidesz.

Pentru Kiev, care nu are resursele necesare să întrețină un diferend cu Budapesta, oricare altă alternativă decât cea a modificării articolului 7 ar fi perdantă, mai ales că și Comisia de la Veneția, instituția căreia i-a fost întrebuințată analizarea noi legi a educației, a recomandat revizuirea respectivului articol.

Speranțe de reconciliere la orizont

Astfel, pe lângă anunțul făcut de Ministrul Educației asupra faptului că aplicarea articolul cu pricina va fi amânat cel puțin până în anul 2023, au mai avut loc câteva evenimente notabile. Pe data de 4 februarie, o persoană necunoscută a aruncat cu un cocktail molotov într-unul din geamurile sediului Uniunii Maghiarilor din Ujgorod. Pe fondul acestui incident, Budapesta a reacționat cerând prezența observatoriilor OSCE, argumentând necesitatea acestora datorită tensiunilor existente între minoritatea maghiară și ucraineni, generate de noua lege a educației. În acest sens, zilele trecute,  Înaltul Reprezentant al OSCE pentru Minorității, Lamberto Zannier, s-a întâlnit cu reprezentanții comunității maghiare din Transcarpatia și câțiva oficiali ucraineni, întrevedere a cărei obiect central a fost dezbaterea legată de necesitatea modificării articolului 7 și incidentul produs la clădirea Uniunii Maghiarilor. Într-o altă ordine de idei, s-a discutat chestiunea legată de reforma descentralizării[iii], o măsură prevăzută, de altfel, în pachetul de reforme pe care Kievul ar trebui să îl inițieze în marja acordurilor semnate cu UE și a acordului de împrumut garantat de Fondul Monetar Internațional.

În același timp, au fost purtate discuții între oficialii unguri și cei ucraineni, în urma cărora Ministrul Afacerilor Externe, Pavel Kimklin, a anunțat ajungerea la un acordul între cele două părți pe seama articolului din legea educației care ar afecta utilizarea limbii maghiare în instituțiile de învățământ din regiunea Transcarpatia. În completare ministrul educației, Lilia Grinevici, a adus la cunoștință propunerea a trei opțiuni pentru implementarea articolului 7, care vor fi inserate în proiectul de lege referitor la învățământul secundar, urmând ca aceste modificări să fie prezentate pentru examinare Radei Supreme, în această primăvară[iv].

Nu în ultimul rând, Ministrul Adjunct al Facerilor Externe, Vasil Bodnar, după vizita făcută în regiunea transcarpatiană, unde a întreținut dialogul cu partenerii unguri, a declarat următoarele:

”Cu un optimism precaut, putem spune că negocierile de lungă durată cu partea maghiară au dus la înțelegerea unor poziții cheie: modalități de soluționare a problemei limbii străine, lansarea controlului comun la frontieră, dezvoltarea infrastructurii la frontieră…pas cu pas spre normalitate[v].

Dar se pare că Budapesta nu se dezminte …

Hotărârea guvernului de la Kiev de a nu reveni asupra articolului 7 din noua lege a educației, în ciuda insistențelor continue a oficialilor unguri, i-a determinat pe acești din urmă să amenințe liderii ucraineni cu blocarea Comisiei NATO-Ucraina. Doar că această condiționalitate impusă de Ungaria, nu a schimbat neapărat poziția Kievului, până nu demult (…).

Mai apoi a intervenit ședința purtată, în urmă cu câteva zile, între cele două părți și alături de Înaltul Reprezentant al OSCE pentru Minorități a cărei concluzii au fost trasate la unison: ”un pas spre normalitate” sau ”prima șansă realistă de normalizare a legăturilor dintre Ucraina și Ungaria[vi]”(Levente Magyar, secretar de stat în MAE ungar).

Cu toate acestea se pare că ”normalizarea” relațiilor, nu include pentru partea maghiară acceptul privind desfășurarea Comisiei NATO-Ucraina la nivelul miniștrilor apărării, ce a fost programată pentru dată de 14 februarie[vii]. După cum a promis în nenumărate rânduri ministul de externe maghiar, Peter Szjiarto, Ungaria își va folosi dreptul de veto pentru a bloca desfășurarea Comisiei NATO-Ucraina, ceea ce s-a și întâmplat. Acestă informație a fost confirmată și de către ambasadorul Ucrainei la NATO, Vadim Pristaiko:

„Am sperat că această întâlnire va avea loc în februarie, mai ales că cea mai recentă întâlnire în acest format a fost în anul 2016. Ucraina este o țară în război, deci este inacceptabil ca ministrul apărării să nu se întâlnească cu colegii săi pentru a discuta despre evoluțiile și cursul reformelor în acest sens. Din păcate, această întâlnire nu va avea loc din motive pe care le cunoaștem – datorită poziției părții maghiare, care abuză de principiul consensului NATO și blochează întâlnirea.”[viii]

Șefa Delegației Permanente a Ucrainei la Adunarea Parlamentară a NATO, Irina Friz, a fost și mai vehementă la adresa deciziei Ungariei, acuzând liderii acesteia că prin folosirea dreptului de veto ”subminează securitatea din Europa”, în timp ce contribuie indirect nu doar ”la slăbirea eforturilor NATO de a reduce riscurile regionale”, ci și la facilitarea politicii Rusiei ”de a distruge din interior Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”[ix], se arată într-un comunicat de presă preluat de agenția BucPress.

În aceste momente, Ungaria nu are foarte multe de pierdut în raport cu Ucraina. În schimb, Orban și partidul său speră să aibă de câștigat pe plan intern prin retorica agresivă și tranșantă la adresa Kievului, în condițiile în care pentru luna aprilie sunt programate alegerile parlamentare în Ungaria. În plus, atât timp cât interesele naționale și de partid o cer, conducerea politică de la Budapesta, acolo unde are posibilitatea va încerca folosi orice mijloace să incomodeze întâlnirile cheie dintre forurile trans-atlantice și Ucraina, invocând diferite pretexte mai mult sau mai puțin plauzibile.

În schimb, Kievul va trebui să își calculeze cu pragmatism pașii, inclusiv când vine vorba de renunțarea la articolul 7 al noii legi a educației, doar la insistențele Budapestei. Astfel, prima condiție care va trebuie îndeplinită este să respecte recomandările Comisiei de la Veneția, care îndeamnă la ”echilibru între promovarea limbii de stat și protejarea dreptului lingvistic al minorităților naționale”. A doua condiție absolut necesară este să evite și să ia măsuri împotriva atacurilor îndreptate asupra clădirilor, monumentelor ori membrilor minorităților naționale sau a tentativelor instigatoare sau de intimidare ale ”persoanelor necunoscute”. Iar când o va face, orice altă formă de șantaj din partea Budapestei va intra sub incidența intereselor de altă natură decât cele ce privesc respectarea dreptului de utilizare a limbii materne de către comunitatea maghiară în școli sau a altor drepturi fundamentale.

Având în vedere aceste aspecte, la care adăugăm viitoarele alegeri parlamentare programate în Ucraina pentru anul 2019, este greu de crezut că relațiile dintre cele două capitale vor cunoaște o îmbunătățire semnificativă în următoarea perioadă.

Moldovan Anton


[i] http://bucpress.eu/politica/kiev-articolul-lingvistic-al-legii-5982

[ii] A se vedea https://cubreacov.wordpress.com/2018/01/29/ce-face-legal-ungaria-pentru-conationalii-sai-din-ucraina-si-nu-facem-noi-pentru-conationalii-nostri/

[iii] http://www.karpataljalap.net/?q=2018/02/06/ungvarra-latogatott-az-ebesz-nemzeti-kisebbsegi-fobiztosa

[iv] https://www.unian.info/politics/2387697-ukraine-says-it-agrees-with-hungary-on-ways-to-address-language-provisions-of-education-law.html

[v] Ibidem.

[vi] http://bucpress.eu/opinie/secretarul-de-stat-in-mae-6039

[vii] https://www.unian.info/politics/2389424-hungary-blocks-nato-ukraine-defense-commission.html

[viii] https://www.unian.info/politics/2390061-kyiv-budapest-to-find-solution-to-unlock-nato-ua-commission-ministerial-level-meeting.html

[ix] http://bucpress.eu/politica/ungaria-ajuta-rusia-sa-distruga-6052

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

seven − 5 =