Cu ce s-a ales Ucraina după Conferința de Securitate de la Munchen

munchen

Finalul săptămânii a fost marcat în plan internaţional de desfăşurarea Conferinței de Securitate de la Munchen, care a ajuns la cea de-a cincizecișipatra ediție. Având motto-ul ”To the brink – and Back?” (Către prăpastie și înapoi), aceasta a succedat întâlnirea miniștrilor apărării a statelor membre NATO. Principalele teme dezbătute s-au referit la cooperarea transatlantică, la viitorul proiect european de securitate, dezvoltarea PeSco (Cooperarea Structurată Permanentă), precum și la o serie de probleme de securitate existente la nivel internațional. Recunoscută ca fiind una dintre cele mai prestigioase platforme de dialog și dezbateri de acest profil din lume, Conferința de Securitate de la Munchen, ce a avut loc în perioada 16-18 februarie, a reunit înalți oficiali de stat atât din Europa, cât și din alte părți ale globului[i].

Referitor la subiectul legat de viitorul securității europene, acesta a fost marcat de două dezbateri: pe de o parte, prefigurarea unui parteneriat franco-german în materie de securitate europeană și care propune un nou model de abordare, insistând asupra unei mai mari autonomii strategice față de NATO, sub forma Cooperării Structurate Permanente, iar pe de altă parte, reiterarea angajamentului Statelor Unite în asigurarea securității europene.

libris.ro
Printre cei participanţi la eveniment s-a numărat şi președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și ministrul de externe ucrainean, Pavel Klimkin. Pentru partea ucraineană, Conferința de la Munchen a reprezentat, încă de la debut, un paliativ sau o șansă în plus de a evoca necesitatea sprijinului occidental pentru Ucraina în conflictul cu separatiștii pro-ruși și Rusia. Lipsa progresului în procesul de negociere dintre reprezentantul Statelor Unite ale Americii, Kurk Volker și omologul rus, Vladislav Surkov, privind misiunea de pace sub egida ONU în estul Ucrainei, dublată la scurt timp de ratarea ocaziei de către Ucraina de a lua parte la ședința purtată la nivelul miniștrilor apărării ai NATO, datorită veto-ului oficialilor unguri, au fost circumstanțele care au prefațat prezența liderilor ucraineni la conferință.

Pe agenda discursului președintelui ucrainean, susţinut cu acest prilej, s-au regăsit următoarele concepte: ”misiunea de pace ONU”, ”Moscova –  purtătoarea războiului hibrid”, ”sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei” și ”reîntoarcea Crimeei la Ucraina – o prioritate”. Pe fondul ultimelor două evenimente sus-menționate, care menţin starea ambiguă privind viitorul estului Ucrainei, lui Poroșenko nu i-a rămas decât să reitereze aspectele cu impact asupra stabilității statului ucrainean, aspecte pentru care președintele ucrainean cere partenerilor occidentali să evalueze oportunitatea şi să multiplice sprijinul pentru Ucraina. Din primele momente ale alocuțiunii sale, Poroșenko și-a exprimat oprobriul la adresa administrației de la Kremlin, pe care comparându-o eufemistic cu regele Midas (personaj din mitologia greacă), declara că la fel cum Midas tranforma tot ceea ce atingea în aur și ”lumea rusă”(aici se referă la liderii săi și nu la popor) transformă tot ce atinge „nu în aur, ci în ruine și declin[ii].

Mai departe, remarcând paleta de subterfugii folosită de leadership-ul rus și care fac parte din forma extinsă a războiului hibrid purtat de Kremlin împotriva Ucrainei și a războiului informațional împotriva Europei, a semnalat liderilor occidentali următoarele:

„Luați armatele de troli și propagandiștii care pătrund în casele noastre, care nu cunosc granițe, nici principii morale și nici reguli. Luați știrile false care distorsionează realitatea și dezorientează societățile noastre….Dar chiar mai rău este faptul că aceste activități sunt însoțite de militarizarea masivă a regimului rus și de disponibilitatea sa dovedită de a folosi orice instrumente militare[iii]

În subsidiar, Poroșenko a îndemnat partenerii occidentali să mențină „porțile Uniunii Europene și ale NATO deschise” Ucrainei, principalul motiv invocat fiind acela că Kievul a întreprins o parte din reformele asumate în marja acordurilor cu structurile euro-atlantice și pe mai departe își va spori cadența procesului de reforme. Dar în acest demers, Ucraina va avea nevoie și de sprijinul membrilor celor două structuri. Nu în ultimul rând, preşedintele a ținut să amintească capacitatea Ucrainei de a întreține simultan două eforturi: implementarea pachetului de reforme și contracararea agresiunii rusești.

„Păstrați-vă ușile deschise pentru Ucraina – fie NATO, fie UE. Cele mai mari câștiguri de securitate provin din extindere și transformare, nu din retragere și menținerea status-quo-ului…Amintiți-vă că nu există nicio altă țară în lume care „să facă față pe două fronturi” (n.t.) – combaterea agresiunii și implementarea celor mai mari reforme din istoria țării noastre. Vom menține ritmul reformelor din acest an, inclusiv cererea de a înființa un tribunal special pentru combaterea corupției[iv]au fost câteva din remarcile președintelui ucrainean la Munchen. 

De cealaltă parte, oficiali ai Alianței au subscris per ansamblu îngrijorărilor liderilor ucraineni cu privire la mijloacele subversive folosite de Kremlin împotriva Ucrainei și, într-un gest de solidaritate, și-au exprimat motivația de a continua eforturile în vederea soluționării problemelor de securitate cu care se confruntă aceasta din urmă. De pildă, senatorul american Lindsey Graham s-a declarat optimist cu privire la perspectiva aderării Ucrainei la NATO, iar ministrul apărării din Estonia, Juri Luik, s-a arătat la rându-i încrezător în șansele Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică, îndemnându-și colegii ucraineni (și georgieni) să aibă răbdare, să continue eforturile pentru aderare și să fie pregătiți[v].

Pe de altă parte, Secretarul General al NATO, Jens Stontelberg a adoptat o postură mult mai realistă. Evitând în comentariul său scenariul aderării Ucrainei la NATO și păstrându-și doza de pesimism dată de contextul actual al relațiilor americano-ruse și ucraineano-ruse, acesta a făcut referire doar la posibilitatea misiunii de pace în estul Ucrainei. Ca urmare a întâlnirii sale cu ministrul de externe rus, într-un moment de sinceritate de care toate lumea avea nevoie, acesta a remarcat parcursul sinous al negocierilor americano-ruse ce au avut loc până în prezent, apreciind că „rămâne de văzut dacă va fi posibilă”[vi] o astfel de desfășurare.

Cu ce s-a ales Ucraina după Conferința de Securitate de la Munchen?

În fapt, Ucraina nu s-a ales cu multe, lucru de care erau conștienți dinainte și reprezentanții ucraineni prezenți la eveniment. Întrevederi cu partenerii occidentali, mici promisiuni de angajament ale unora dintre membrii UE și NATO, încurajări și încă o șansă într-un cadrul oficial de a manifesta repugnanță față de liderii de la Kremlin și de acțiunile lor agresive îndreptate împotriva statului ucrainean compun bagajul cu care delegația ucraineană se întoarce la Kiev.

În schimb, întâlnirile cu omologii americani au reprezentat centrul de greutate și miza reprezentanților Ucrainei la conferință. Aceasta survine și din lipsa unor alternative care să ofere perspective mai bune – Franța și Germania sunt preocupate de configurarea unei noi structuri europene de apărare, în timp ce Rusia tratează cu indolență dialogurile cu liderii de la Kiev. În cadrul dialogului au fost dezbătute conceptele prezentate de președintele ucrainean în timpul discursului său de la Munchen (sporirea sancțiunilor la adresa Rusiei, situația Crimeei etc)[vii]. Astfel, Kievul, pe lângă alte forme de suport – financiar sau politic – de care ar putea beneficia (și de care vor beneficia cu siguranță) în viitorul apropiat de la americani, înțelege că, în aceste momente o narațiune și o diplomație bine-construite, completate de eforturile interne în vederea implementări reformelor asumate în urma acordurilor bilaterale (și aici ne referim în principal la lupta anti-corupție – respectarea, în primul rând a independenței organismelor și instituțiilor interne de profil) oferă premisele maximizării suportului cu armele letale din partea Statelor Unite ale Americii. Suportul militar reprezintă una dintre puținele forme prin care, la momentul actual, Ucraina ar putea fi sprijinită în conflictul cu separatiștii pro-ruși, sprijiniți de Kremlin.

În altă ordine de idei, în marja conferinței a avut loc o întrevedere între Pavel Klimklin și Serghei Lavrov, dar aceasta nu a produs niciun rezultat, după cum însuși Klimkin a conchis[viii]. Totuși această conferință ar fi să ofere o serie de soluții problemelor expuse de Poroșenko, și pe altă cale decât cea americană, dacă discuțiile planificate în formatul Normandia (Ucraina, Rusia, Franța, Germania) ar fi avut loc. Din păcate, întâlnirea a fost anulată, deoarece reprezentantul Germaniei, ministrul de externe, Sigmar Gabriel, a fost nevoit să se întoarcă de urgență la Berlin[ix].

În concluzie, termenii ecuației în ceea ce privește problemele securitare cu care se confruntă Ucraina nu s-au modificat nici cu această ocazie. De altfel, formatul Conferinței nu putea oferi mai mult decât dezvoltarea unor dialoguri și semnalarea principalelor probleme de securitate existente la ora actuală în Europa și în restul lumii. Pentru liderii de la Kiev cea mai mare oportunitate la începutul acestui an ar fi reprezentat-o Comisia NATO-Ucraina. Fără asemenea cadre în care să poată fi luate decizii nu există alte modalități prin care NATO, ca structură, să aibă posibilitatea în vreun fel să vină în sprijinul Ucrainei – și asta în condițiile în care celelalte state membre ale Alianței, de pe continentul european ar fi de acord cu aceleași măsuri luate de către Statele Unite ale Americii și Canada.

Moldova Anton


[i] A se vedea aici lista participanților https://www.securityconference.de/en/activities/munich-security-conference/msc-2018/

[ii] https://www.rferl.org/a/ukraine-poroshenko-accuses-russia-of-world-hybrid-war/29044338.html

[iii] https://www.unian.info/politics/10010756-evil-resides-in-the-kremlin-russia-wages-world-hybrid-war-poroshenko-in-munich.html

[iv] https://www.unian.info/politics/10010870-poroshenko-calls-for-keeping-doors-of-eu-nato-open-for-ukraine.html

[v] https://www.defensenews.com/smr/munich-security-forum/2018/02/17/graham-to-russia-on-ukraine-youre-going-to-get-what-you-deserve/

[vi] https://www.rferl.org/a/munich-security-conference-rancor-ukraine-iran-russia-ischinger-lavrov-gabriel/29046944.html

[vii] https://www.unian.info/politics/10011326-poroshenko-u-s-congress-delegation-talk-about-sanctions-against-russia-crimea-de-occupation.html

[viii] https://www.unian.info/politics/10010639-klimkin-lavrov-meeting-in-munich-yields-no-results.html

[ix] https://www.rferl.org/a/ukraine-poroshenko-accuses-russia-of-world-hybrid-war/29044338.html

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

six + one =