Cât de proeuropean este regimul oligarhic din Moldova

Moldova

Regimul oligarhic din Republica Moldova, dar și cele din Ucraina și Georgia sunt nevoite să se declare proeuropene pentru a se menține la putere. Și asta, în pofida faptului că sunt profund corupte, antireformatoare și, în consecință, antieuropene. Într-un final, ele fac jocul Moscovei, care condamnă Uniunea Europeană de ipocrizie și susținere a regimurilor corupte.

Această situație aparent paradoxală s-a creat pe parcursul tranziției extrem de defectuoase din cele trei state ale Parteneriatului Estic. Deși și-au agonisit averile în timpul unor regimuri semi-dictatoriale, în esență prorusești, oligarhii, care conduc acum cele trei state au ajuns la un moment dat să aibă o putere atât de mare încât au fost în stare să contribuie la răsturnarea regimurilor prorusești. Însă, așa cum nu puteau să ajungă la putere decât utilizând sistemul electoral, au fost nevoite să adopte alt vector decât cel estic de orientare și, astfel, să se orienteze spre electoratul de dreapta, proeuropean. Astfel, au devenit și ele proeuropene. Însă, doar cu denumirea, or acțiunile, trădează cu totul altfel de principii și valori.

libris.ro
În Republica Moldova, puterea a fost obținută de clanul oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc prin coruperea, în special a structurilor de forță și a organelor de drept cu care a reușit să controleze alte structuri și, într-un final, întregul stat. Reformarea lor ar conduce la ieșirea de sub influența oligarhilor și, până la urmă, pierderea puterii de către aceștia.

Potrivit analistului politic de la Chișinău, Dionis Cenușă, în condiţiile actuale, nicio reformă serioasă nu va avea sorţi de izbândă dacă nu corespunde calculelor strategice ale grupărilor oligarhice,

Într-o analiză pentru agenția de știri IPN acesta scrie că orice mișcare greșită , poate provoca prăbuşirea sistemelor oligarhice din Moldova, Ucraina şi Georgia, care se menţin în mod artificial, în pofida unei legitimităţi publice periculos de nesemnificativă. În timp ce ţările date parcurg un proces anevoios de integrare europeană, grupările oligarhice încearcă să-şi ajusteze treptat comportamentul, conform regulilor promovate de UE, dar nu în detrimentul propriilor interese, explică politologul. El este convins că, din acest motiv, dar şi din cauza resurselor limitate, în cazul Moldovei, oligarhii daţi au viziuni pro-europene şi se opun revenirii forţelor proruse.

Dionis Cenuşa enumeră mai multe raţionamente care dictează o atitudine loială faţă de UE în rândul oligarhilor din Moldova, dar şi din Ucraina şi Georgia. În primul rând, punctează politologul, este vorba despre faptul că bunurile oligarhilor sunt localizate în Occident, iar cea mai sigură metodă de a le putea accesa este de a dezvolta relaţii pozitive cu UE.

Altă motivaţie a oligarhilor ţine de atractivitatea fondurilor europene, de pe seama cărora deja au beneficiat interese obscure din Ungaria, România, Bulgaria etc. Fără un dialog funcţional cu Bruxelles-ul, nicio asistenţă şi, respectiv, eventuale surse de beneficii nu vor trece frontierele europene, scrie Dionis Cenuşa. Nu în ultimul rând, el subliniază că, afilierea europeană a oligarhilor le prelungeşte viaţa politică şi le sporeşte şansele electorale. Expertul politic este convins că integrarea europeană şi reformele conexe pot juca un rol important în dezoligarhizarea ţărilor, dar fără succes dacă sistemul de „control şi echilibru” nu este restabilit şi pornit să funcţioneze.

Este mică probabilitatea ca oligarhii respectivi să renunţe la interferenţele în politic, deoarece aceasta le asigură imunitate şi, respectiv, impunitate. Astfel, partenerii externi, pe de o parte, dar şi actorii non-statali pro-democraţie, pe de altă parte, vor avea o misiune complicată de a dezrădăcina gradual sistemele oligarhice care subminează grav instituţiile democratice, concluzionează Dionis Cenuşa.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

fifteen − twelve =