Remiterile nu mai sunt principala sursă de alimentare a economiei moldovenești

remiteri

Transferurile de bani ale moldovenilor care muncesc peste hotare, în câțiva ani nu vor mai fi principala sursă de alimentare a economiei moldovenești.

Deși rămân la un nivel destul de ridicat, acestea nu mai joacă rolul cel mai important în condițiile în care exporturile depășesc al treilea an consecutiv banii introduși în țară iar volumul salariilor primite de către moldovenii ce au rămas în țară, începând cu acest an se presupune că îl va depăși pe cel al remiterilor.

libris.ro
Valoarea remiterilor, mai mică decât cea a exporturilor

În 2017 volumul remiterilor va fi de 1,27 miliarde de dolari, iar vânzările de valută – două miliarde, sub nivelul încasărilor din exporturi. Opinia îi aparține  economistului Institutului de Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul, Veaceslav Ioniță, care crede că această evoluție ar putea condiționa în sfârșit schimbarea paradigmei economiei moldovenești dinspre una orientată spre exportul forței de muncă spre una de producere.

Așa cum banii proveniți din remitențe se epuizează, singura cale plauzibilă de dezvoltare a Republicii Moldova rămân resursele interne, potrivit expertului.  Aceasta ar însemna atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă și asigurarea veniturilor din interiorul țării. Cu toate acestea, Ioniță estimează că și în viitorii ani remiterile bănești vor crește în medie cu 5-10%, anual.

Și volumul salariilor va fi mai mare în acest an decât cel al remiterilor

De asemenea, se constată și o creștere a salariul din economie, care s-a diminuat după criza din 2014 de la 1,8 miliarde la 1,5 miliarde de dolari, însă ulterior a crescut considerabil. Și asta, datorită atât creșterii propriu-zise a salariului mediu pe economie, cât și întăririi leului moldovenesc în raport cu dolarul, care automat sporește și valoarea totală a salariilor oficiale plătite în Republica Moldova. De remarcat, că aici își aduce aportul și activitatea Fiscului, care a scos în ultimii ani din zona gri mai multe activități economice, contribuind iarăși la sporirea volumului tuturor lefurilor primite de moldoveni. Se anticipează că, în anul curent volumul salariilor plătite în economie va depăși volumul remiterilor.

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, este în mărime de 6150 lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată recent de Cabinetul de miniştri.

Cuantumul prognozat al salariului mediu pe economie se va aplica la calcularea indemnizațiilor de asigurări sociale.

Salariu mediu lunar pe economie a fost calculat în conformitate cu prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2020, elaborată de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

Menţionăm că începând cu data de 21 iulie 2017, salariul mediu lunar pe economie a fost de 5600 lei iar la finele trimestrului trei al anului 2017, mărimea salariului mediu brut pe economie a ajuns la 5809 lei moldovenești (290 euro), potrivit  Biroului Național de Statistică.

27 miliarde de dolari în 18 ani

De remarcat că încasările la bugetul de stat s-au bazat, până nu demult într-o proporție majoritară pe transferurile moldovenilor care muncesc în străinătate.

În 18 de ani remiterile moldovenilor prin canalele oficiale (bănci și sistemele de transfer) au constituit 18 miliarde dolari, dar suma se ridică la 27 miliarde, dacă luăm în calcul volumul de valută vândut pe piața valutară în numerar. Discrepanța de 9 milioane de dolari ne arată că acești bani au fost aduși de moldovenii care au venit acasă”, spune Ioniță.

Nu asigură o creștere economică sustenabilă

Astfel remiterile au contribuit în cea mai mare parte la creșterea economic din ultimul deceniu. Însă aceasta nu poate fi considerată o creștere sustenabilă, deoarece aceeași bani părăsesc țara prin intermediul importurilor.

Cu alte cuvinte, banii agonisiți de către moldoveni și ajunși în țară sunt utilizați într-o proporție covârșitoare pentru consum. Însă, așa cum în ultimii ani sfera productivă a economiei moldovenești a degradat, mărfurile de larg consum, cumpărate de moldoveni, provin în cea mai mare parte din import.

Aceasta și este cauza deficitului comercial uriaș, în creștere constantă. Dacă în primele luni ale lui 2016 deficitul balanței comerciale era de 1,77 miliarde de dolari, în aceeași perioadă a anului curent volumul importurilor intrate în R. Moldova l-a depășit pe cel al exporturilor de mărfuri  moldovenești cu aproape 2,17 miliarde de dolari.

Cel mai mare impact asupra economiei

În 18 ani, Republica Moldova a exportat mărfuri și produse în sumă de 27 miliarde de dolari. Altfel spus, veniturile nete provenite din banii de peste hotare sunt egale cu veniturile totale provenite din exporturi.

Însă, din aceste 27 de miliarde, la cetățeni au ajuns sub formă de venituri doar 4 miliarde de dolari. Tot în această perioadă fondul de salarii achitate  a fost de 20 miliarde, cu 7 miliarde mai puțin față de remiteri.

Astfel, impactul banilor din străinătate a fost până în prezent mai mare decât tot salariul achitat pe economie plus veniturile populației, provenite din exporturi.

Bunăstarea cetățeanului a fost determinată mai mult de  banii trimiși din străinătate or, salariul nu a mai jucat cel mai important rol începând cu anul 2004 când vânzările de valută au fost de 760 milioane de dolari, iar salariul a fost de doar 550 milioane, a mai spus Ioniță.

În anul 2007-2008 Republica Moldova era prima țară din lume cu cei mai mulți bani veniți de peste hotare raportați la Produsul Intern Brut. În 2008 volumul transferurilor a atins cel mai înalt nivel – 2,4 miliarde de dolari cu o pondere în PIB de 39,5%.

Pierderea capitalului uman nu permite o creștere economică sănătoasă

Situația nu pare însă a fi atât de optimistă, după cum se așteaptă expertul. Și asta deoarece Republica Moldova atrage tot mai greu investiții iar capitalul uman părăsește țara în proporții tot mai mari.

Mai mult ca atât producția, exporturile dar și ocuparea forței de muncă și, respectiv, salariile, se datorează în mare parte în ultimii ani investițiilor în zonele economice libere (ZEL) care, de regulă reprezintă o verigă în lanțurile de producere a unor mari corporații internaționale și, în afară de faptul că oferă locuri de muncă, nu aduc alte beneficii considerabile economiei moldovenești.

În statisticile referitoare la export, de regulă livrările acestor întreprinderi peste hotare sunt calificate ca reexporturi ale mărfurilor după prelucrare.

Potrivit statisticii exporturilor pentru ianuarie-noiembrie 2017, ponderea acestor reexporturi în totalul exporturilor a fost de 22,2 la sută.

Însă, nici astfel de investiții în ZEL-uri sau în întreprinderi din industria textilă, care lucrează în regim lohn, nu vor mai fi în curând făcute în Republica Moldova, așa cum din cauza exodului capitalului uman, practic nu mai există forță de muncă suficient  de calificată, care să-i atragă pe potențialii investitori.

Potrivit statisticilor oficiale, numărul celor plecați la lucru peste hotare a fost la finele anului trecut de 315 mii. Potrivit altor calcule, cifra ar fi de circa un milion, dintre care aproape 500 de mii s-ar afla doar în Federația Rusă.

Dacă raportăm această cifră  la numărul întreg de persoane apte de muncă de circa 2,8 milioane de oameni, devine clar că pentru a atinge obiectivul de o economie axată pe producere și export, Republica Moldova trebuie mai întâi să soluționeze cea mai acută problemă, care stă la moment în calea dezvoltării ei, emigrarea forței de muncă.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

17 − ten =