Front comun Ungaria-Polonia în interiorul UE și mizele naționale și regionale ale acestei coaliții

ungaria

Atât conducerea de la Budapesta, cât și cea de la Varșovia s-au remarcat în ultimii ani prin deciziile controversate care aduc atingere principiile statului de drept, ignorarea deciziilor comune luate în interiorul Uniunii Europene ori a avertismentelor și recomandărilor primite. Comportamentul, catalogat ca anti-democratic, al acestora au pus în alertă organismele europene care au semnalat în repetate rânduri încălcările articolului 2 al Tratatului Uniunii Europene, care se referă la ”respectarea libertății, democrației, egalității, statului de drept, drepturile omului (n.a. – incluzând și cele a minorităților)…într-o societate unde pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția și solidaritatea prevalează[i].

Primul aspect care a oferit fond și a raliat cele două capitale, şi a generat critici vehemente la adresa Germaniei, în persoanei cancelarului Angela Merkel, iar mai apoi a Bruxellesului a fost impunerea sistemului de cote privind imigranții. Mai departe, fiecare capitală s-a evidențiat cu legi care fie au restricționat activitățile unor universități și ONG-uri cu finanțări externe sau impunerea controlului asupra unor trusturi media sub diferite pretexte – cazul Ungariei, fie cu legi care supun justiția controlului politic al Parlamentului – cazul Poloniei. Măsurile acestea reprezintă principalele derapaje care au alarmat liderii UE și care în a doua parte a anului trecut au avertizat Ungaria și Polonia cu posibilitatea declanșării procedurii cuprinsă în articolului 7 al tratatului, procedură care în cazul celei din urmă a și fost activată[ii].

libris.ro
Începând cu anul 2010 când Victor Orban și partidul său, Fidesz, au preluat puterea în Ungaria, treptat aceștia au dezvoltat politici de control, al căror scop au fost ca în final să își exercite autoritate asupra instituțiile independente din stat, ca mai apoi să poată acționa asupra vocilor care îi critică modul de operare pe plan intern și extern deopotrivă. Scenariul este asemănător și în cazul Partidului Lege și Justiție (PiS), cu mențiunea că liderii PiS au declanșat o campanie furibundă de ”curățare” și politizare a justiției sau a altor instituții de stat independente încă de la debutul mandatului, octombrie 2015. În ciuda sfidării deciziilor și instituțiilor UE sau adoptării unor legi cel puțin controversate, atât Fidesz, cât și Partidul Lege și Justiție se află în topul preferințelor electoratului național. O explicație la acest paradox ar putea fi pe de o parte bilanțul economic bun al Ungariei și Poloniei[iii], iar pe de altă parte campania constantă din ultimii ani de propagare a sloganurilor naționaliste, anti-europene și anti-imigrație care și-a găsit, în general, ecou în rândul populațiilor. În același timp, nici mass-media care îndrăznește să critice prestațiile și măsurile controversate ale guvernelor nu a scăpat de sancțiunea puterii, fiind semnalate cazuri de încălcare a libertății de exprimare a unor posturi de televiziune[iv]. Crearea imaginii inamicului, răufăcătorului extern (vezi aici cazul Soroș) sau intern (curățarea instituțiilor naționale de comuniști, în Polonia), care vrea să distrugă țara, în conjuncție cu inocularea unei percepții exagerate de existență a amenințărilor la adresa identității și valorilor naționale – fie imigranții, fie unele politici ale UE prin care s-ar încerca reducerea rolului statului ca entitate politică – sunt instrumentele folosite pentru legitimarea poziției anti-europene și necesitatea luării unor măsuri de siguranță aferente pe plan domestic.

Sub deviza “Ungaria și Polonia doresc să aibă un cuvânt greu de spus privind viitorul Europei”, cele două țări încearcă să își consolideze frontul comun împotriva eventualelor decizii punitive din partea instituțiilor europene ca reacție la comportamentul și deciziile lor controversate. În acest sens, la scurt timp după declanșarea procedurii articolului 7 împotriva Poloniei, la începutul acestei luni a avut loc o întrevedere între prim-ministrul Ungariei, Victor Orban, și omologul polon, proaspăt-numitul, Mateusz Morawiecki, în cadrul unei conferințe comune susținute la Budapesta pe data de 3 ianuarie.

În cadrul conferinței de presă, actualul prim-ministru al Poloniei a reiterat poziția Varșoviei față de politica Uniunii Europene referitoare la sistemul de cote privind imigranții, subliniind faptul că asemenea prevederi încalcă ”deciziile suverane ale statelor membre”, de aceea Polonia ”respinge cu fermitate o asemenea abordare[v]. Achiesând la afirmațiile omologul său polon, Victor Orban a ținut să menționeze următoarele:

Vreau să clarific faptul că Europa Centrală, acum că stă pe picioarele sale, are succes și joacă un rol stabilizator în Europa, prin urmare dorim să avem o pondere adecvată în dezbaterile privind viitorul Europei[vi].

De cealaltă parte, Mateusz Morawiecki a confirmat sprijinul Poloniei pentru obiectivul premierului Ungariei în interiorul Uniunii:

Cred că națiuni cu gândiri similare ca noi pot influența viitorul Europei într-un mod foarte pozitiv[vii].

Pe de altă parte, în marja discuțiilor celor doi înalți oficiali, premierul Poloniei i-a propus lui Orban crearea unei bănci a Europei Centrale, care ar cuprinde statele membre ale Grupului de la Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia).

Am discutat despre crearea unei bănci de dezvoltare a Grupului de la Visegrad. Noi (n.a. – cele 4 state) ne-am permite crearea unei bănci care să sprijine dezvoltarea infrastructurii în regiune[viii] a concluzionat pe acest subiect Morawiecki.

Nu în ultimul rând, Victor Orban a reiterat sprijinul Ungariei pentru cauza Poloniei și a amintit faptul că Ungaria nu va ezita să utilizeze dreptul de veto în cazul în care procedurile articolului 7 ajung până la ultima etapă care presupune suspendarea dreptului de vot a Poloniei la nivelul forurilor europene.

Mesajele celor doi lideri transmit ideea perfectării unei coaliții regionale atât din punct de vedere politic, cât și de ordin strategic.

Din punct de vedere politic, guvernele de la Budapesta și Varșovia prezintă, în ultimii ani, aproximativ același comportament și același pachet de probleme ce cuprinde, în principal, încălcări repetate ale principiilor de funcționare ale statului de drept. În același timp, relațiile de prietenie dintre cele două state sunt mult mai vechi, iar evenimentele recente nu fac decât să releve lungimea de undă pe care au fost de multe ori cele două state. De asemenea, conducerea de la Budapesta, respectiv de la Varșovia se aseamănă, pe de o parte, în politicile pe care le adoptă pe plan intern în vederea consolidării puterii– abuzul de putere prin care se urmărește controlul politic asupra întreg ansamblului de instituții naționale și reducerea la tăcere a vocilor critice. Pe de altă parte, cele două converg în pozițiile pe care le adoptă în raport cu Uniunea Europeană (ignorarea recomandărilor și avertismentelor din parte instituțiilor europene) și nu în ultimul rând, prin pachetul de instrumente și retorica folosită (pe scurt, slogane populiste, naționaliste, anti-europene – ”mai puțin UE și mai mult statele națiune”). În ciuda acestor aspecte, cele două guverne, în tot acest timp, au avut abilitatea de absorbție și de gestionare foarte eficientă a fondurilor europene, creând condiții interne bune din punct de vedere economic, fiind în topul statelor cu cea mai bună absorbție de fonduri din ultimii ani. Această combinației poate fi observată, în perioada actuală, mai ales în cazul premierului ungar, Victor Orban și a partidului său, Fidesz, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare programate în această primăvară și care urmărește să își consolideze autoritatea după următorul scrutin. Criticile și avertismentele lansate de organismele europene, de partenerii occidentali ori pe plan național, din partea rivalilor politici sau ale ONG-urilor care semnalează încălcări repetate ale statului de drept nu îl încurcă prea mult în urmărirea scopului intern – consolidarea autorității – în timp ce pe plan economic și al investițiilor liderii de la Budapesta dezvoltă în auxiliar relații cu diferiți actori de calibru mondial (China sau Rusia).

În altă ordine de idei, această coaliție are și o miză strategică – crearea unui nucleu regional care să conteze la nivelul dezbaterilor și deciziilor centrale și evitarea periferizării Europei Centrale, în speță grupul extins al membrelor V4 (Grupul de la Vișegrad). Din acest context fac parte și reacțiile Poloniei și Ungariei cu privire la bugetul Uniunii Europene după Brexit și potențialul ”geometriei variabile” care presupune diferite tipuri ale ”calități de membru”, variante cărora Polonia și Budapesta se opun[ix]. Cu alte cuvinte,”geometria variabilă” se referă la metoda de integrare diferențiată în Uniunea Europeană, datorată existenței unor diferențe ireconciliabile între țări, iar din cauza acestor deosebirilor ar trebui să existe un mijloc de soluționare a impasurilor existente. Totodată, această metodă ar permite grupurilor de țări care doresc să urmărească un anumit scop să facă acest lucru, chiar dacă în același timp ar exista state care s-ar opune inițiativei[x].

În altă ordine de idei, în luna septembrie a anului trecut, în cadrul unei întâlniri cu prim-ministrul Poloniei de la acea vreme, Beata Szydlo, ce s-a desfăşurat la Varșovia, Victor Orban dorind să remarce prosperitatea Grupului de la Visegrad, a ținut să informeze liderii de la Bruxelles și Berlin de faptul că el și Szydlo sunt ”reprezentanții unei regiuni a succesului economic, fără de care economia Uniunii Europene ar fi mult mai modestă și însăși proiectul UE nu ar putea să funcționeze[xi]. În aceeași perioadă a anului, referindu-se la consolidarea relațiilor dintre Ungaria și Polonia, profesorul universitar, Bogdan Goralczyk, de la Universitatea din Varșovia, mergea mai departe și susținea ideea conform căreia este important ca, pe lângă axa Berlin-Paris, să se vorbească despre axa Budapesta-Varșovia atunci când vine vorba despre lupta pentru putere în interiorul Uniunii Europene, tot în opinia lui Europa Centrală devenind ușor unită, fiind opusă proiectului de federalizare[xii].

În cele din urmă, ar părea că pe relație cu Uniunea Europeană deocamdată atitudinea, retorica și modul de cooperare nu ar putea comporta mari modificări datorită agendelor politice și a ideologiei de partid, atât în cazul Budapestei, cât și a Varșoviei. În același timp, eventuala suspendare a dreptului de vot a Poloniei în cadrul forurilor europene este puțin probabilă, în condițiile în care pentru luare unei asemenea decizii este nevoie de unanimitate de voturi din partea membrilor, iar Ungaria și-a făcut cunoscută deja intenţia de a utiliza dreptul de veto. Pe de altă parte însă, rămâne îngrijorător modul în care cele două conduceri aleg să își consolideze autoritatea pe plan național, făcând abuz de putere, încercând să captureze întreg aparatul de stat, implicit justiția, și punând presiune pe anumite agenții de presă sau posturi de televiziune, în timp ce promovează tendințele naționaliste în rândul populației.

Nu în ultimul rând, inițiativele regionale ale celor două capitale probabil că vor influența puțin evoluția raporturilor de putere în interiorul Uniunii Europene, atât timp cât Varșovia și Budapesta vor avea nevoie de resursele financiare ale UE pentru a putea dezvolta proiecte regionale sustenabile.

Moldovan Anton

___________________________________________________________________________

[i] http://carnegieeurope.eu/2017/09/04/defending-eu-values-in-poland-and-hungary-pub-72988

[ii] Ibidem

[iii] https://www.reuters.com/article/us-hungary-poland/hungary-poland-demand-bigger-say-in-eu-reject-its-migration-policy-idUSKBN1ES0ZW

[iv] Vezi aici ultimul caz din Polonia https://www.liberties.eu/ro/news/polonia-amenda-tvn24/13891

[v] https://www.reuters.com/article/us-hungary-poland/hungary-poland-demand-bigger-say-in-eu-reject-its-migration-policy-idUSKBN1ES0ZW

[vi] https://www.politico.eu/article/hungary-poland-tell-eu-dont-shut-us-out/

[vii] Ibidem

[viii] https://www.reuters.com/article/hungary-poland/poland-plans-to-set-up-central-europe-development-bank-polish-pm-idUSL8N1OY45S

[ix] http://carnegieeurope.eu/2017/09/04/defending-eu-values-in-poland-and-hungary-pub-72988

[x] http://eur-lex.europa.eu/summary/glossary/variable_geometry_europe.html

[xi] https://visegradpost.com/en/2017/09/25/poland-and-hungary-reiterate-their-unity-against-brussels/

[xii] Ibidem

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

2 × five =