Raportul Kroll II: Cum au fost jefuite cele trei bănci moldovenești și unde a ajuns miliardul furat

Kroll

Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat o sinteză detaliată  a investigației fraudei bancare, pe care a primit-o împreună cu cel de-al doilea raport de la companiile Kroll și Steptoe & Johnson. Sinteza dezvăluie cum au fost furați banii, precum și țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns.

Documentul descrie, printre altele,  metodologia investigației internaționale, analiza expunerilor băncilor fraudate în perioada 2012-2014, legătura grupului Shor cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase.

libris.ro
În ansamblu, investigația din faza a II-a s-a axat pe răspunsul la următoarele întrebări:

  • Când a avut loc pierderea unui miliard de dolari în perioada 2012 – noiembrie 2014?
  • Cum au putut cele trei bănci să crească împrumuturile corporative către entitățile grupului Shor la aproximativ un miliard de dolari până la sfârșitul lunii noiembrie 2014?
  • Cum a trecut întregul portofoliu de credite de aproape un miliard de dolari, de la Banca de Economii la Banca Socială la 25 și 26 noiembrie 2014?
  • Cine a coordonat și a controlat tranzacțiile care au permis creșterea numărului de companii, împrumuturile și schimbarea portofoliului de credite?
  • Cât din aceste noi împrumuturi emise între 2012 și 2014 au fost utilizate pentru a compensa împrumuturile deja existența la cele trei bănci sau alte bănci din Moldova?
  • Care a fost destinația finală a fondurilor care nu au fost folosite pentru a achita împrumuturile existente?
  • Cine au fost beneficiarii finali ai fondurilor furate?

Ancheta a identificat dovezi documentare independente, care indică la faptul că cele trei bănci din Moldova au fost supuse unei fraude mari, coordonate, care a avut loc de cel puțin pe parcursul a trei ani și s-a intensificat în 2014, ducând în cele din urmă la prăbușirea lor.

Frauda a presupus emiterea a sute de împrumuturi către societățile afiliate, majoritatea acestora fiind transferate către un mecanism de spălare a banilor, organizat în Letonia.

În timp ce o parte din fondurile de împrumut au fost canalizate înapoi în Moldova pentru a rambursa împrumuturile existente și a permite continuarea de împrumut, cel puțin 600 de milioane de dolari au fost disipați către alte destinații. Investigațiile Kroll arată că această sumă ar putea ajunge la 900 milioane de dolari, ba chiar și mai mult.

Toate operațiunile au fost efectuate de grupul Shor

Documentele sugerează implicarea în frauda suspectată a unui grup mare de personae.

Au fost constituite cel puțin 77 de societăți, care au deschis conturi în cele trei bănci moldovenești.

Pe de altă parte, un număr de personae fizice și companii legate de grupul Shor și-au sporit interesul de a fi acționari la cele trei bănci moldoveni într-o încercare de a facilita frauda. Prin controlul băncilor, acestea au contribuit la creșterea ască într-o mare măsură a împrumuturilor acordate de bănci.

Companiile legate de grupul Shor au furnizat, de asemenea, structurile corporative și bancare, prin care se pare că frauda afost executată.

Grupul criminal a utilizat o serie de mecanisme care au permis să se producă frauda și să rămână nedetectate de organelle de control.

Erau prezentate greșit rapoartele de lichiditate către BNM.

Împrumuturilor se acordau contra unor garanții suspecte.

Anumiți membri ai consililor de administrație erau excluși din procesul de luare a deciziilor și erau ignorarea preocupările ridicate de angajații de rang înalt ai băncilor.

Toate aceste moment, împreună, au permis creditelor să atingă nivelurile nesustenabile din 2014.

Potrivit Kroll, Fondurile de împrumut acordate de cele trei bănci din Moldova societăților din grupul Shor au totalizat 2,9 miliarde de dolari între 2012 și 2014. Fondurile de împrumut acordate societăților din grupul Shor, sub denumirea de împrumuturile corporative, par a fi fost spălate într – un proces foarte coordonat printr – o rețea a  companiilor conectate și conturile bancare din Letonia, aparent coordonată și de Ilan Shor, înainte de a fi disipată în mai multe conturi bancare din numeroase jurisdicții.

Majoritatea acestor fonduri de împrumut au fost canalizate prin ceea ce pare a fi un mecanism coordonat de spălare a banilor în Letonia, care implică două banci letone. După spălarea aparentă a fondurilor.

Acestea fie au fost fie returnate Moldovei pentru a rambursa alte împrumuturi și, astfel, să permită continuarea creditării sau trecute printr-un mecanisam care implică alte bănci din Moldova, Letonia și Estonia, înainte de a fi dissipate în conturi din mai multe jurisdicții.

În total au fost spălate 2,6 miliarde de dolari

Amploarea împrumuturilor celor trei bănci a crescut de la 491 milioane de dolari la începutul anului 2012 până la aproximativ un miliard de dolari la sfârșitul lunii noiembrie 2014.

Până la sfârșitul lui octombrie 2014, aproape 70% din totalul expunerii la împrumut a fost acordat societăților din grupul Shor, expunere care a crescut din nou în noiembrie 2014 la aproximativ 80% din totalul activelor de împrumut ale celor trei bănci.

Majoritatea încasărilor din împrumut au fost utilizate pentru a plăti împrumuturile existente, în timp ce o proporție semnificativă a fondurilor au fost extrase din mecanismul de spalare a miezurilor și se pare că cuprind activele furate.

Aproximativ 2,6 miliarde au fost transferate în Mecanismul de spalare și aproximativ 2  miliarde au fost returnate în conturi la cele trei bănci din Moldova. Aproximativ 600 milioane de dolari, pare să fi fost furate după trecerea prin Mecanismului de spalare a miezului și au dispărut în alte destinații.

Au fost identificate 81 de conturi bancare la cele două bănci din Letonia care aveau funcția de  „Conturi de spalare a miezurilor”, care pare să fi fost stabilite exclusiv în scopul spălării fondurilor, deoarece nu aveau nicio altă activitate comercială.

Majoritatea acestor conturi au fost deținute în numele parteneriatelor cu răspundere limitată din Regatul Unit sau companii înregistrate în locații offshore, cum ar fi Belize, Virginia Britanică și Panama. Cele mai multe dintre aceste companii au fost recent înființate, nu aveau afaceri, nici conturi publice, niciun sediu de afaceri, niciun alt cont bancar.

Unde au ajuns banii

Destinația plăților ulterioare prin jurisdicții, în valoare totală de un milliard de dolari, finanțată integral sau parțial din împrumuturile frauduloase pot fi rezumate după cum urmează:

  • Letonia – 302,1 milioane dolari
  • Moldova – alte bănci din Moldova (169,3 milioane dolari)
  • Cipru – 112,4 milioane dolari
  • China – 83,3 milioane dolari
  • Rusia – 80,6 milioane dolari
  • Austria – 56,1 milioane dolari
  • Estonia – 51,4 milioane dolari
  • Elveția – 42,8 milioane dolari
  • SUA – 25,5 milioane dolari
  • Hong Kong – 22,6 milioane dolari
  • Alte (jurisdicții multiple) – 115,5 milioane dolari

Kroll anunță că Destinația finală a fondurilor care au provenit din aceste conturi este în prezent necunoscută.

Este posibil că fondurile au fost transferate prin intermediul acestor conturi către alte destinații sau pentru cumpărarea de active.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

5 + sixteen =