Care sunt preferinţele electoratului ungar pentru alegerile parlamentare din primăvara anului 2018

parlamentare

Ungaria se pregăteşte de noi alegeri parlamentare, care vor fi programate pentru primăvara anului viitor. Apropierea alegerilor pentru legislativul de la Budapesta găseşte partidul liderului actual al Ungariei, Viktor Orban, pe prima treaptă în preferinţele alegatorile, la o distanţă liniştitoare faţă de restul partidelor concurente. Totuşi, această poziţie solidă nu îi opreşte pe principalii oficiali ai partidului Fidesz să duc o campanie energică, atât pe plan intern, cât şi  peste graniţe.

Folosind mesaje populiste combinate cu lozinci de natură religioasă, Viktor Orban, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o de curând la Cluj-Napoca, nu a ezitat să îşi etaleze retorica naţionalistă, care îi caracterizează discursurile în general, mesaje ce sunt adresate în special către cetăţeni de naţionalitate maghiară şi vorbitori ai aceleaşi limbi care locuiesc pe teritoriile vecinilor Ungariei. Liderul maghiar a menţionat faptul că „noi (maghiarii de pretutindeni) construim acum o naţiune maghiară compactă.” În acelaşi timp, acesta a indicat persoanelor strânse la manifestaţie că datoria lor este să îşi adune familiile în biserică şi să le explice că „viitorul o să fie în limba maghiară”. Mesajele ce fac apel la emoţie şi care subliniază unitatea în limbă şi religie sunt cuprinse în strategia de campanie electorală purtată de premierul maghiar peste graniţe, fiind doar unul din instrumentele pe care mizează Orban în competiţia pentru preluarea unui nou mandat a partidului său, FIDESZ. Pe de alta parte, începând cu anul 2010, guvernul de la Budapesta a acordat constant cetăţenie maghiară în special pe teritoriul României şi Ucrainei, acelora care pot dovedi că membri ai familiei lor au trăit pe teritoriul ce aparţinea Imperiului Austro-Ungar.

Într-o scrisoare adresată etnicilor maghiari care locuiesc în statele vecine, Orban le amintea:

„Cetățenia dublă a permis câtorva sute de mii de maghiari să devină oficial parte a națiunii maghiare”.

Conform guvernului de la Budapesta, din 2010 şi până în prezent, politica dusă în acest sens a avut ca rezultat obţinerea cetăţeniei maghiare de către  aproximativ 1 milion de persoane[i]. În consecinţă, nu este surprinzător de ce în preajma noilor alegeri liderii partidul FIDESZ mizează pe răsplata eforturilor depuse în rândul comunităţilor maghiare din ţările vecine, în particular România şi Ucraina.

În continuarea scrisorii, Orban reiterează trecutul comunităţii maghiare unite, continuându-şi naraţiunea plină de emoţie şi de vocaţie:

„Unificarea națiunii transfrontaliere nu a fost doar un gest în numele nostru – o reparație din trecut – era mai mult un act de zi cu zi pentru a ne permite să ne modelăm împreună destinul, să ne determinăm propriul viitor. Pentru ca și dumneavoastră să luaţi parte la următoarele alegeri trebuie să acționați acum. Pentru persoanele cu dublă cetățenie, exercitarea dreptului la vot în alegeri este strâns legată de înregistrare. Dacă nu v-ați înregistrat încă, vă rog să vă înregistrați acum!”[ii]

Sub o aparentă democraţie, Victor Orban, împreună cu partidul său FIDESZ, conduce Ungaria din 2010. În decursul acestor ani, liderul maghiar a reuşit să pună stăpânire asupra principalelor mecanisme şi instrumente ale puterii în stat, minimalizând adesea vocea şi influenţa opoziţie în sfera publică. Referindu-ne la opoziţie, partidul de extremă dreaptă, JOBBIK, şi Partidul Socialist Maghiar (MSZP)  par să fie principalele contracandidate ale FIDESZ în următoarea campaniei electorală.

Conform unor sondaje de opinie realizate în ultimele luni de JOBBIK Compas Institute, partidul FIDESZ ar obţine 34% din voturile alegătorilor, iar alianţa FIDESZ-Kereszténydemokrata Néppárt (KDNP), în luna august a acestui an, ar fi trecut peste 50% in preferințele respondenţilor, ceea ce le-ar permite din nou să formeze majoritatea în parlament, fără alte partide. Pe de altă parte, sondajele realizate de Publicus Institute, la începutul lunii octombrie, relevă un procentaj de doar 25% al persoanelor care ar urma să voteze cu alianţa FIDESZ-KDNP!

*Merită menţionat faptul că Jobbik Compas Institute este apropiat partidului JOBBIK, în timp ce Publicus Institute este apropiat Partidului Socialist Maghiar (MSZP).

În ceea ce priveşte partidul JOBBIK, pentru moment, ambele institute dau acelaşi procentaj de 11% din opţiunile de vot. Referitor la Partidul Socialist Maghiar (MSZP), JOBBIK Compas Institute dă un procentaj de 7% din voturi, în timp ce sondajele realizate de Publicus Institute arătau 10% pentru acelaşi partid, în scădere cu două procente în ultimele săptămâni.

De curând, au avut loc modificări în fruntea Partidului Socialist Maghiar. Fostul preşedinte al partidului, Laszlo Botka şi-a dat demisia. Se pare că motivul ar fi fost nesusţinerea proiectului propus de acesta nici de către partid, nici de către opoziţie, privind formarea unei alianţei a opoziţiei. Conform propunerii lui Botka, ar fi urmat ca jumătate din locurile de pe lista MSZP să fie împărţite între micile partide ale alianţei stângii LMP, Coaliţia Democratică (DK), Dialogue, Egyutt, Momentum şi Liberali[iii]. Fostul preşedinte al socialiştilor remarca faptul că aceste partide nu vor reuşi să izbutească individual, dimpotrivă vor continua să „fragmenteze partea democratică” a partidelor din Ungaria, dacă nu se vor alia. Ca urmare, funcţia fostului lider al MSZP a fost preluată de Gyula Molnar. Noul lider al partidului de stânga a declarat că

„toţi ar trebui să se reîntoarcă în cuiburile lor. Vulturii nu au niciun motiv să zboare deasupra noastră”

 făcând referire la discuţiile apărute în presă referitoare la o posibilă coaliţie în termenii propuşi de fostul preşedinte al MSZP, Laszlo Botka. Totuşi, Molnar vede şansa ca partidele democratice de opoziţie să propună un candidat comun, pentru alegerile generale din 2018, în toate cele 106 circumscripţii ale ţării[iv].

Poziţionarea partidelor în preferinţele alegătorilor:

Jobbik Compas Institute[v] Publicus Institute[vi]

FIDESZ-KDNP

50-51% 25%
FIDESZ 34%
JOBBIK 11% 11%
MSZP 7% 10%
LMP 4% 5%
Momentum 3% 1%
MKKP („Câinele cu două cozi”) 3% 1%

 

Alte partide precum Egyutt (Uniţi), Parbeszed (Dialog) sau Liberalii s-ar învârti în jurul unui singur procent din preferinţele alegătorilor.

Conform studiului realizat de Compas Institute, procentul acelora care încă sunt indecişi cu privire la opţiunea aleasă ar fi scăzut cu o unitate de la 14 la 13%. Procentajul celor care spun că ar prefera mai degrabă să nu meargă la vot la următoarele alegeri este reprezentat de 10-12% dintre respondenţi. Nu în ultimul rând, între 7-8% au refuzat să răspundă cu ce partid vor vota[vii].

Actualele rezultate în sondaje şi mai ales starea tensionată și eterogenă din rândul opoziţiei, care deocamdată nu îşi găseşte un numitor comun, convin partidelor aflate la putere. Într-o foarte mare măsură, următoarele alegeri parlamentare, programate pentru primăvara anului viitor, vor fi din nou câştigate de actuala coaliţiei FIDESZ-KDNP. Cu toate acestea, partidele din opoziţie ar avea mai mult de câştigat dacă ar căuta să găsească o poziţie şi o strategie comune de a concura împotriva alianţei conduse de Viktor Orban, în scopul obţinerii unui scor cât mai bun.

M.A.


[i] http://www.politico.eu/article/viktor-orban-courts-voters-in-transylvania-romania-hungarian-election-2018/

[ii] https://budapestbeacon.com/viktor-orbans-letter-hungarians-beyond-border/

[iii] https://dailynewshungary.com/botka-resigns-socialist-pm-candidate/

[iv] https://dailynewshungary.com/socialist-leader-says-party-still-alive/

[v] https://mno.hu/belfold/a-teljes-nepessegen-belul-esett-a-fidesz-szavazotabora-2415641

[vi] http://kozvelemenykutatok.hu/2017-oktoberi-kutatasi-eredmenyek-publicus/

[vii] https://mno.hu/belfold/a-teljes-nepessegen-belul-esett-a-fidesz-szavazotabora-2415641

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

1 × 3 =