Provocările toamnei pentru Ucraina – evitarea deprecierii hrivnei şi obţinerea unui nou pachet financiar din partea FMI

deprecierii

Marea provocare a Ucrainei, în această toamnă, este evitarea deprecierii semnificative a monedei naţionale, după un parcurs foarte bun ce l-a avut în prima jumătate a acestui an. Începând cu mijlocul iunii iulie, hrivna a început să se deprecieze în raport cu dolarul american. Dacă în luna august 1 USD valora puţin sub 25,5 UAH (hrivne), în prezent moneda naţională a Ucrainei a depăşit pragul de 26 de hrivne per USD. Conform activităţiilor de conversie valutară de pe piaţa monetară, valoarea unui dolar raportat la hrivna fluctuează de la 26,3 la 26,5 UAH. Ca urmare, pentru prima dată după o pauză de 2 luni şi jumătate, Banca Naţională din Ucraina (BNU) a intervenit pe data de 31 august pe piaţa interbancară cu o ofertă de vânzare a valutei şi astfel, pe data de 5 septembrie, BNU a anunţat o licitaţie pentru vânzarea valutei străine până la cifra de 100 de milioane dolari, pentru a sprijini stabilizarea hrivnei[i] .

În mod tradiţional, Ucraina se va confrunta în sezonul de toamnă cu deprecierea monedei naţionale, care în anii precedenţi era întreţinută de anumiţi factori, printre care amintim: creşterea importului de gaz, de bunuri de consum –  mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă, datorită cheltuielilor bugetare inegale şi nejustificate sau din pricina opţiunii agricultorilor de a-şi transfera veniturile câştigate în valută (cu preponderenţă în dolari)[ii].

Totuşi, specialiştii estimează că pe fondul unui climat intern favorabil, care poate fi realizat prin sporirea procesului de reforme, ar putea fi împiedicată deprecierea hrivnei.

Decizii guvernamentale care pot împiedica depreciere hrivnei

  • Continuarea procesului de privatizare
  • Adoptarea de către Parlament a legii privind permiterea vânzării de terenuri agricole
  • Menţinerea preţului ridicat la gaz – la nivelul pieţei şi refuzarea importului de gaz din Federaţia Rusă
  • Menţinerea unui climat favorabil exporturilor, în special de oţel şi minereu de fier
  • Continuarea procesului de „curăţare” a sistemului bancar de elementele corupţiei

La acestea se mai adăugă un factor extern elementar.

Conform specialiştilor în economie, principalul aspect care ar influenţa deprecierea hrivnei, în această toamnă, ar fi viitoare cooperare a Ucrainei cu Fondul Monetar Internaţional. Mai exact, stabilitatea hrivnei în acest sfârşit de an va depinde de adoptarea unor proiecte de lege în scopul îndeplinirii cerinţelor prevăzute în vederea obţinerii celei de a cincea tranşe financiare din partea FMI, în valoare de 1,9 miliarde dolari.

Printre principalele reforme cerute de FMI  se regăsesc:

  • Reducerea deficitului bugetar
  • Creşterea preţului gazului astfel încât să se înguste rata afacerilor ilegale cu gaz
  • Creşterea subvenţiilor
  • Începerea unui proces de eliminare a corupţiei din sistemul bancar
  • Crearea unui instituţii anti-corupție[iii]
  • Modificarea legii privind condiţiile şi modul de calculare a pensiei
  • Modificarea legii cu referire la interzicerea vânzării terenurilor de către proprietari (de exemplu, conform legii în vigoare, deţinătorii de terenuri agricole pot doar să îşi lucreze terenurile sau se le dea în arendă. În luna aprilie a acestui an, Cabinetul de Miniştrii al Ucrainei a hotărât că până în 2020  să creeze o piaţă a terenurilor[iv] şi care să permită atât vânzarea terenurilor atât către contractori interni, cât şi externi. Din anul 2002, datorită legii în vigoare 7 milioane de proprietari sunt privaţi de dreptul de a vinde terenurile pe care le deţin.)

Reformele implementate de guvernul de la Kiev

Guvernul de la Kiev a reuşit în decursul anului trecut şi a anului în curs să genereze câteva dintre măsuri şi reforme, printre aceste se numără creşterea preţului la gaz, iniţiere procesului de „curăţare” a sistemului bancar şi a fost instituită Curtea Naţională Anti-Coruptie. În acelaşi timp, două proiecte de lege foarte importante în această ecuaţie se află încă în dezbatere. Ministrul Finanţelor, Oleksandr Daniliuk, aflat recent într-o vizită de lucru la Londra, a declarat faptul că se aşteaptă ca noile proiecte de lege, referitoare la condiţiile şi modul de acordare a pensiei şi la modificarea legii care actualmente interzice vânzarea terenurilor agricole, să fie aprobate în Parlament. Deşi  actuala lege care interzice vânzarea terenurilor nu este una dintre condiţiile urgente impuse  pentru obţinerea următoarei tranşe financiare din partea FMI, Daniliuk a afirmat faptul că „indiferent dacă această lege este sau nu o condiţie (pentru obţinerea pachetului financiar), noi ca guvern sprijinim  reforma….aceasta este poziţia guvernului şi noi vom încerca să o adoptăm„. Însă realizarea unui consens în vederea  modificării legii pensiei este o prioritate, deoarece această iniţiativă devine un aspect esenţial în vederea obţinerii celei de a cincea tranşe financiare din partea FMI, după cum menţiona sus-numitul. În acest sens, Oleksandr Daniuliuk rezuma„în ceea ce priveşte reforma legii pensiei, aspectele sunt foarte pozitive, există consens în Parlament şi aceasta (i.e. noua lege a pensiei) va fi adoptată în câteva săptămâni”[v].

Referitor la modul de calcul al pensiilor în Ucraina, amintim că legislaţia în vigoare privind pensionarea prevede că suma pensiei este stabilită la 55% din media salariului individual pentru cei mai bine plătiţi 5 ani sau ai ultimilor doi ani de serviciu atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei (care au îndeplinit cerinţele necesare: 25 de ani de muncă la bărbaţi şi 20 de ani de muncă la femei) cu o creştere anuală de 1% pentru fiecare an de muncă suplimentar până la maximum 75% din salariul mediu individual. Cu toate acestea, în realitate suma pensiei este în general mult mai mică, de circa 1/3 din salariul mediu.

Dacă noul proiecte de lege va fi adoptat, atunci de la 1 ianuarie 2018, cetăţenii cu vârsta de 60 de ani vor putea să se pensioneze după ce au înregistrat 25 de ani de muncă, urmând ca registrul minim de pensie să fie majorat anual cu un an, până când va atinge 35 de ani de muncă, măsură ce este așteptată a fi realizată treptat până în 2028. Totodată, cetăţenii vor putea să se pensioneze la vârsta de 63 de ani după ce au înregistrat un minim 15 ani de muncă (şi în această privinţă limita anilor de muncă lucraţi va creşte anual cu 1 an de muncă pe durata a unui deceniu, până ce se ajunge la minimul de 25 de ani de muncă. [vi]. De asemenea, va fi utilizat un nou sistemul de calcul a pensiei ce prevede calcularea procentului de pensie din salariul mediu pe ultimii 2 ani lucrați (din 2018), iar din 2019, pentru ultimii 3 ani lucraţi. În plus, legea prevede şi revizuirea termenului de ieşire în pensie, astfel tot de la  de la 1 ianuarie 2018. Nu în ultimul rând, se are în vedere recalcularea integrală a pensiilor în acele situații unde o persoană este ieșită la pensie, dar concomitent continuă să lucreze[vii].

Abilitatea factorilor decizionali de la Kiev de a gestiona relaţiile cu FMI şi deschiderea acestora de a continua drumul reformelor în sectoarele menţionate devin principalii factori care vor influenţa valoare hrivnei pe piaţa interbancară, în următoarea perioadă. Stabilitatea hrivnei este direct proporţională cu obţinerea unui nou pachet financiar din partea FMI. De aceea, primordială este luarea unei poziţii comune cu privire la modificarea legii pensiei şi adoptarea cât mai rapidă a acesteia de către Parlament, aspecte ce vor aduce Ucraina cu un pas mai aproape de cea de-a cincea tranşă a pachetului financiar din partea FMI, sumă care se ridică la valoare de 1,9 miliarde dolari. Până în momentul de faţă, Ucraina a beneficiat de 8,4 miliarde dolari finanţare din partea FMI.

Scenarii referitoare la statusul hrivnei

În acest context, specialiştii prevăd diferite scenarii cu privire la statusul hrivnei. Cel mai negativ scenariu  în ceea ce priveşte depreciere hrivnei  în această toamnă ar fi scăderea acesteia la  27-28 de unităţi/1 USD, iar cel mai pozitiv scenariu ar fi menţinerea valorii  hrivnei între 25-26 de hrivne/1 USD[viii]. În aceeaşi notă optimistă, unele voci estimează faptul că pe un fond favorabil intern, antrenat de reformele necesare, şi extern, în următorul an, ucrainenii ar putea asista la consolidarea hrivnei în raport cu dolarul american la o cifră ce va fluctua între 22-23 hrivne per USD[ix].

Cea mai mare scădere a hrivnei, din ultimii ani, în raport cu dolarul american s-a înregistrat în februarie 2015, când un dolar american era echivalentul a 30,01 hrivne.

M.A.


[i] https://www.unian.info/economics/2116679-hryvnias-troubled-autumn.html

[ii] Ibidem

[iii] https://www.imf.org/en/News/Articles/2017/04/03/na040417-ukraine-receives-imf-support-but-must-accelerate-reforms

[iv] https://intmassmedia.com/2017/04/16/in-ukraine-land-reform-is-coming-what-will-give-the-ukrainians-a-free-land-market/

[v] https://www.unian.info/economics/2131789-ukrainian-finance-minister-confident-of-one-more-imf-tranche-in-2017-media.html

[vi] https://en.censor.net.ua/news/447717/rada_adopts_governments_pension_reform_draft_in_first_reading

[vii] Ibidem

[viii] https://www.unian.info/economics/2116679-hryvnias-troubled-autumn.html

[ix] Ibidem

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

6 − one =