Carențele din sistemul bancar din Republica Moldova

bancar

În pofida unui anumit progres în reformarea sectorului bancar, schimbările calitative, în special la capitolul transparență și guvernanță, întârzie să apară, o spun experții de la Centul Expert-Grup.

În opinia specialiștilor, principalele carențe țin de reglementarea slabă a condițiilor de emitere de către BNM a creditelor sub garanția Guvernului pentru băncile aflate în dificultate, mai cu seamă în contextul introducerii în noua Lege cu privire la activitatea băncilor a noțiunilor de risc sistemic și societate de importanță sistemică.

O altă problemă majoră este întârzierea reformării Comitetului Național de Stabilitate Financiară. Conform Legii privind redresarea și rezoluția băncilor, cadrul pentru operarea autorității macroprudențiale urma să fie definitivat în aprilie 2017. Întârzierea reformei respective lasă sistemul financiar expus unui nivel semnificativ de risc, încât colaborarea autorităților cu funcții de supraveghere a sistemului financiar este una insuficientă.

Nu în ultimul rând, starea și transparența acționariatelor unor bănci locale, off-shor-izarea în continuare a sectorului bancar, dar și lipsa investitorilor pentru pachetele de acțiuni scoase la vânzare, rămân a fi probleme majore. Nivelul jos al guvernanței corporative pare a fi motivul menținerii îndelungate a regimurilor speciale la 3 bănci (Moldova-Agroindbank, Moldinconbank, Victoriabank). Prelungirea excesivă a acestei situații, inevitabil, induce o stare de incertitudine față de viitorul sectorului bancar.

Totodată, experții menționează că una dintre evoluțiile importante din ultima perioadă ține de pregătirea sectorului pentru asumarea cerințelor Basel III privind principalii indicatori prudențiali. Noua lege privind activitatea băncilor, care urmează să fie votată de Parlament în lectură finală în sesiunea de toamnă, dar și Regulamentul privind cadrul de administrare a băncilor transpun ultimele standarde și bune practici internaționale în procesul de licențiere, reglementare și supraveghere bancară.

Cu toate acestea, pe anumite aspecte, actele normative naționale depășesc cadrul stabilit în legislația europeană, oferind BNM prerogative prea largi în raport cu băncile. În același timp, nu există claritate cum vor fi evaluate riscurile sistemice, dar și cum vor fi determinate societățile de importanță sistemică.

În vederea reformării efective a sistemului bancar, a sporirii rezilienței acestuia față de șocuri și fortificării funcției de intermediere financiară a băncilor, experții recomandă următoarele acțiuni prioritare:

  1. Definirea în proiectul Legii cu privire la activitatea băncilor termenilor precum risc sistemic și societate de importanță sistemică și enunțarea criteriilor de stabilire ale acestora, cu alinierea întocmai la standardele europene.
  2. Eliminarea din proiectul Legii cu privire la activitatea băncilor a dreptului BNM de a solicita băncii comerciale înlocuirea membrilor organului de conducere și/sau a persoanelor care dețin funcții-cheie, pe baza unor indicii cu privire la faptul că banca nu se va conforma normelor legislației în viitorul apropiat.
  3. Eliminarea din proiectul Legii cu privire la activitatea băncilor a prevederilor ce țin de domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, încât acest domeniu este reglementat în mod exhaustiv într-o lege cadru.
  4. Îmbunătățirea cooperării dintre entitățile implicate în supravegherea sistemul financiar inclusiv prin facilitarea schimbului operativ de date între instituții.
  5. Finalizarea reformei CNSF și transformarea acesteia în autoritatea națională macroprudențială care să fie focusată preponderent pe prevenirea crizelor financiare și nu soluționarea lor.
  6. Transparentizarea întregului sectorului bancar, urmărind îndeaproape planul de acțiuni elaborat în coordonare cu FMI3 , cu ulterioara eliminare a oricăror expuneri ale băncilor la zonele offshore.
  7. Majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 100.000 lei până în 2020, extinderea garanției și pentru persoanele juridice și acordarea unor instrumente legale de intervenție timpurie a Fondului în vederea prevenirii crizelor și menținerii stabilității financiare.

B.D.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

18 − nine =