Bugetul pentru anul 2018 pe un trend pozitiv, dar cu unele riscuri

bugetul

După ce Cabinetul de Miniştrii a aprobat textul bugetului de stat pentru anul 2018, pe  data de 15 septembrie, documentul a fost înregistrat în parlamentul Ucrainei, Verkovna Rada. Conform proiectului de buget pentru anul 2018 este stabilită o creştere a veniturilor cu 15 procente în comparaţie cu anul 2017, ceea ce înseamnă că ar deveni primul buget ce ar depăşi cifra de 1 trilion de hrivne[i]. De asemenea, în privinţa cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2018, cei mai mulţi bani vor fi  distribuiţi pentru fondul de pensie, al plăţilor sociale, pentru cheltuielile referitoare la securitate şi apărare naţională, pentru servicii publice, educaţie şi sistemul de sănătate. Peste 70 de procente din buget sunt îndreptate spre aceste sectoare[ii], printre aceste măsuri observându-se unele menite să sprijine reformele necesare pentru obţinerea împrumuturilor din partea FMI sau a altor organisme şi state internaţionale.

Deloc surprinzător textul bugetului a atras critici din partea unor grupări parlamentare care au avut de obiectat la anumite prevederi, printre acestea invocând: iniţiativa guvernului de a transfera la bugetele locale subvenţiile pentru locuinţe şi utilităţi; cuantumul de bani repartizat pentru repararea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere din anumitor regiuni, opozanţii invocând faptul că în acest scop există un fond de stat centralizat; reducerea de subvenţii la bugetele locale pentru asistenţă medicală primară înainte de adoptarea noii reforme privind sistemul de sănătate; ori pentru faptul că proiectul nu a respectat codul bugetar, fiind construit pe baza unei legislaţii care încă nu a intrat în vigoare, ceea ce ar favoriza deprecierea hrivnei.

Principalii parametrii ai bugetului sunt următorii: creşterea PIB-ului cu 3%; menţinerea inflaţiei la 7%, nivel al inflaţiei care corespunde obiectivelor politicii fiscale ale Băncii Naţionale a Ucrainei; deficitul bugetar la 2,4% care se potriveşte criteriilor de la Maastricht, indicatorii minimi pentru aderarea la zona Euro[iii].

Conform experţilor, aceste iniţiative sunt pe un trend pozitiv, însă există anumite riscuri. Expertul în economie Irina Piontkovska consideră că bază pentru obiectivele bugetare a fost o prognoză macro realistă în general, însă cu toate acestea identifică creşterea salariului minim mai mare decât ar permite ritmul creşterii PIB-ului pentru a putea sprijini această majorare (de la 1 ianuarie 2018 este prevăzută o creştere a salariului minim la 3,723 de hrivne – aproximativ 140 $ -, cu 500 de hrivne mai mare ca în anul 2017[iv]) . Pe de altă parte, un alt risc al bugetului de stat pe 2018 este acela ca suma de venituri progamată din privatizare să nu poată fi atinsă, la fel cum s-a întâmplat şi în anii anteriori.

În ultimii doi ani, privatizarea nu a atins așteptările. În cele 7 luni ale anului 2017, veniturile s-au ridicat la mai puțin de 200 de milioane de UAH, cu un obiectiv stabilit la 17 miliarde UAH”.

 Ca urmare, neatingerea obiectivelor, în acest sens, va necesita suplimentarea cu un volum mai mare de împrumuturi sau cu reducerea plafonului deficitului bugetar[v].

Nu în ultimul rând, stagnarea proceselor de reformă reprezintă o problemă care va putea influenţa obiectivele şi parametrii stabiliţi pentru noul buget. Cabinetul de Miniştrii a prezentat în parlament draftul de buget pentru 2018, dar în acelaşi timp nu s-a reuşit  să se înceapă etapa finală a dezbaterii privind reforma sistemului de pensie, esenţială pentru obţinerea celei de a cincea tranşe financiare din partea Fondul Monetar Internaţional.

În urmă cu o săptămână, FMI a anunţat faptul că pentru a vedea o completare cu succes a cele de a patra revizii EFF (Extended Fund Facility – i.e. : cerinţele Fondului Monetar Internaţional pentru împrumuturi)[vi]  şi pentru obţinerea celei de a cincea tranşe de împrumut, Kievul va trebui să adopte reforma sistemului de pensie, să accelereze privatizarea şi să arate rezultate concrete ale luptei împotriva corupţiei. Ministrul Adjunct de Finanţe afirma că „noi (guvernul) ne simţim complet încrezători pentru că am elaborat un buget care să fie în concordanţă cu obiectivele programului EFF. Cu toate acestea, adoptarea reformei pensiei de la întâi octombrie este în pragul eşecului. Divergenţele din legislativ cu privire la textul final al noii legi şi lipsa de consecvenţă în vederea formulării cât mai rapide duc la amânarea implementării unei reforme de care depinde obţinerea următorului împrumut din partea FMI.

Nici în ceea ce priveşte ritmul privatizării, imaginea nu pare să provoace prea optimistă. Accelerarea privatizării este imperioasă acum din două motive: atât pentru a facilita viitoarele tranşe de împrumut din partea FMI, cât şi pentru a atinge suma de venituri aşteptată din privatizare pentru a nu modifica consistenta bugetului de stat gândit pentru anul 2018.

Pe de altă parte, pentru prima dată după Euromaidan, Ucraina a reuşit cu success să împrumute 3 miliarde de dolari de pe piaţa externă pe o perioadă de 15 ani.

„Ucraina a intrat pe piața împrumuturilor, ridicând 3 miliarde de dolari în timp record. Până în prezent, țara noastră nu a primit niciodată o astfel de sumă pentru o perioadă de 15 ani”, a declarat preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, citat de UNIAN.info

. Acest eveniment este cu atât mai important cu cât tranzacţia a fost realizată pentru pentru întâia oară independent, fără sprijinul Statelor Unite (cum s-a petrecut între 2014-2016) şi fără acorduri politice[vii].

Însă, achiziţionarea acestui împrumut nu împiedică şi nici nu înlocuieşte necesitatea Ucrainei de a continua programul de cooperare cu principalul său creditor extern, Fondul Monetar Internaţional, care s-a angajat să acorde până la 17 miliarde dolari, în mai multe tranşe. Cooperarea este indispensabilă pentru dezvoltarea şi susţinerea creşterii economice a Ucrainei, care în altă ordine de idei creează un climat favorabil pentru atragerea investitorilor străini.

În ciuda disputelor interne, partidele politice din Ucraina ar trebui să conlucreze în vederea sprijinirii unor reforme de natură să accelereze împrumuturile FMI şi în acelaşi timp, să sprijine adoptarea unor reforme care să favorizeze creşterea economică.

M.A.


[i] https://www.unian.info/economics/2137846-weeks-balance-budget-2018-imf-audit-and-hryvnia-losing-shape.html

[ii] https://www.unian.info/economics/2148879-pensions-army-and-debts-key-priorities-of-ukraine-budget-2018.html

[iii] https://www.unian.info/economics/2137846-weeks-balance-budget-2018-imf-audit-and-hryvnia-losing-shape.html

[iv] Ibidem.

[v] https://www.unian.info/economics/2148879-pensions-army-and-debts-key-priorities-of-ukraine-budget-2018.html

[vi] https://www.unian.info/economics/2150916-weeks-balance-success-of-ukrainian-eurobonds-scandal-in-naftogaz-and-hitch-with-pension-reform.html

[vii] Ibidem.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

eighteen − 9 =