Populismul 2.0 și renașterea alternativelor la democrația liberală

populismul

ONG-ul Expert Forum condus de analistul politic Sorin Ionita, expert ȋn reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale, a lansat acum 2 zile un document intitulat „Populismul 2.0 și renașterea alternativelor la democrația liberală”. 

Mai mult decât oricând în ultimii ani, există mare consens între panelişti atât în privinţa problemelor majore la acest început de 2017, cât şi în privinţa soluţiilor ce trebuie adoptate de guvern. Creşterea economică va continua, în siajul bazelor puse în anii precedenţi. Parametrii care ţin de Banca Naţională – cursul valutar şi inflaţia – rămân stabili pe parcursul anului.

Însă doar doi analişti din 14 chestionaţi sunt de părere că guvernul poate menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB; majoritatea prevăd o depăşire de până în 1%, iar câţiva derapaje serioase de peste 1 sau chiar 2% din PIB. Combinaţia fatală de reduceri de venituri publice – care deja, pentru prima oară după mulţi ani, au coborât în 2016 la sub 30% din PIB, la un nivel de ţară neeuropeană – şi creşteri de cheltuieli, în special sociale şi curente, ameninţă să dea peste cap fragilele echilibre din ultimii ani. Cele mai multe comentarii referitoare la riscuri şi soluţii se învârt în jurul acestei teme a deficitelor publice care ameninţă să explodeze, existând inclusiv posibilitatea ca România să intre în procedura de deficit excesiv.

Pericolul cel mai mare la începutul anului 2017 îl reprezintă modul nerealist cum este alcătuit bugetul, pe fondul escaladării populismului politic în România şi în afara ei. E vorba de o prognoză foarte optimistă a veniturilor – care rămân însă mici ca % din PIB – şi subestimare a costurilor măsurilor
deja adoptate în ianuarie.

Această alcătuire a bugetului e văzută ca irațională, prin refacerea prognozei de creștere economică într-un fel evident convenabil pentru a acomoda programul de guvernare axat pe cheltuieli mari, atât cu facturile protecției sociale, cât și cu investițiile supradimensionate și risipite în mii de proiecte greu verificabile.

Riscul este sporit de incertitudinea piețelor financiare internaţionale privind activitatea unui executiv care și-a compromis imaginea prin gestionarea catastrofală a unor modificări la Codul Penal. Cabinetului îi va lipsi încrederea investitorilor, ceea ce s-ar putea traduce prin coborârea mai rapidă a ratingului de țară. Dacă acest lucru se va întâmpla, costurile de finanțare atât ale statului, cât și ale mediului de afaceri vor urca.

Colac peste pupăză, OUG 9/2017 a introdus elemente suplimentare de indisciplină fiscală care e posibil să se propage la nivelul ordonatorilor de credite centrali şi locali. Modificările de impozitare a muncii afectează industrii (precum IT) care erau tradiţional privite drept “vectori de creştere”.

Este foarte posibil ca pe parcursul anului investiţiile publice să fie tăiate suplimentar, atunci când devine mai clară neîncadrarea în ţinta de deficit. Între erorile majore comise pe parcursul lui 2016, analiştii din panel acuză cel mai mult non-decizia în câteva sectoare cheie, cum ar fi amânarea privatizării unor companii de stat, continuarea cu un ritm scăzut al investiţiilor sau neasumarea unei reforme severe a ANAF care să ducă inclusiv la combaterea evaziunii. În multe momente ANAF (şi AFM) au procedat mai curând abuziv şi absurd decât eficient.

Per ansamblu, principalele concluzii ale raportului sunt:

– În ciuda retoricii demagogiste pe care o auzim azi de la politicieni – contra multinaționalelor, Soros, vânduților străinătății -, România o duce mult mai bine decât acum 25 de ani, până și în mult-deplânsa industrie.

– Referendumul, un instrument de consultare directă a cetățenilor, poate fi periculos, pe măsură ce propaganda, știrile false și populismul capătă amploare și se transformă în pură loterie când participarea la vot este redusă și neinformată.

– În Europa centrală și de est, derapajele de la modelul democrației liberale, bazate pe stat de drept, separația puterilor în stat, responsabilitate și echilbre instituționale, deschid o neașteptată oportunitate pentru regimul de la Kremlin, indiferent că acesta se află sau nu în spatele unora din aceste derapaje. Într-un studiu comparativ în sectorul energiei, vedem deja în toate țările un conflict între modelul european, competitiv, transparent, intolerant la corupție, corect; și alternativa Putinistă, bazată pe rețele clientelare, contracte pe furiș prin derogări de la lege, abuz de monopol, slăbire a securității energetice. Dacă România a fost până acum mai ferită de influența Kremlinului decât vecinii din regiune, asta se întâmplă din cauză că interesele Rusiei au fost foarte bine satisfăcute de corupții noștri pe cont propriu, fără să fie nevoie de ajutor.

– În lunga listă de OUG-uri contestate, discutăm și de 30 de miliarde de lei care urmează a fi investite în 2007-2020 în infrastructură locală, prin Programul Național de Dezvoltare Locală: îngrijorarea noastră e că acești bani se vor da ca și până acum, netransparent și discreționar, fără criterii clare și pe priorități de partid. Mai mult, OUG 9/2017 a suspendat anumite reglementări din Legea Finanțelor Publice, încurajând cheltuielile iresponsabile și reducând răspunderea instituțiilor publice.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

1 × 2 =