Smart Cities, un concept devenit necesitate

industria IT

Smart Cities, cum bine se ştie, înseamnă orașe inteligente. Este o viziune de dezvoltare urbană prin inovare şi integrare a mai multor tehnologii informaţionale şi ale comunicațiilor cu scopul de a gestiona active ale unui oraș, active care includ, dar nu se limitează la acestea, departamentele locale, sisteme de informare, școli, biblioteci, sisteme de transport, spitale, centrale electrice, rețele de alimentare cu apă, de gestionare a deșeurilor, de aplicare a legii, precum și alte servicii comunitare. Un alt scop al construirii unui oraș inteligent este de a îmbunătăți calitatea vieții prin utilizarea informaticii urbane și a tehnologiei pentru a îmbunătăți eficiența serviciilor și de a satisface nevoile locuitorilor.

În fiecare an, acest concept aduce ceva nou în domeniul dezvoltării oraşelor inteligente. Despre noutăţile aduse de conceptul Smart Cities în ultima perioadă se va discuta în cadrul celei de-a 4 ediţii a Conferinţei Internaţioanle Smart Cities 2016 care se va desfăşura la Bucureşti peste câteva zile, 8-9 decembrie 2016. Organizatorii acestui eveniment sunt Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Facultatea de Administrație Publică şi Grupul de cercetare „Dezvoltare și Planificare Urbană”.

Transilvania Regional Business a discutat despre acest eveniment cu expertul Cătălin Vrabie, lector universitar doctor la SNSPA .

Transilvania Regional Business: Se cunoaște faptul că „Smart Cities”, ca și concept, este o viziune de dezvoltare urbană care îmbină mai multe tehnologii informaționale și ale comunicației. Ce urmăriți prin desfășurarea unei asemenea conferințe?

Cătălin Vrabie: Conferinţa Smart Cities s-a născut din dorinţa organizatorilor de a pune în dezbatere academică diferite aspecte din viaţa oraşelor României – în principal, dar şi a celor din afara graniţelor ei, prin demersuri ştiinţifice pluridisciplinare care să vorbească atât despre trecut şi prezent, cât mai ales depre viitor. În mod cert, componenta cea mai bogată a unui oraş inteligent este cea tehnologică – abordată în cadrul conferinței noastre în mod corespunzător, însă este departe de a fi singura. Dorim totodată să aducem la masa discuțiilor arhitecți, urbaniști, sociologi, manageri publici, participarea la conferință fiind deschisă atât cadrelor didactice, cercetătorilor și studenților, precum și specialiștilor din administrația publică românească și internațională. Mai mult decât atât, ca urmare a acestei inițiative, va fi elaborat un manual de „Dezvoltare și planificare urbană”.

Transilvania Regional Business: Știind că fiecare ediție a conferinței „Smart Cities” a adus ceva nou în acest domeniu, ce noutăți vor fi aduse în discuție de către speakeri în ediția din acest an?

Cătălin Vrabie: Ar trebui sa încep prin a adresa mulţumiri tuturor participanţilor care au fost prezenţi la ediţiile anterioare ale conferinţei Smart Cities – ei, alături de comitetul ştiinţific al conferinţei şi de membrii comitetului de organizare, cred că vad cel mai bine evoluţia subiectelor de discuţie. Anul acesta noutatea constă în participarea unui număr foarte mare de experţi în domeniu – avem confirmaţi speakeri din ţări precum Rusia, Croaţia, Spania, Polonia, Serbia, Bulgaria, Canada, Franţa, Turcia, Lituania, Norvegia, Macedonia şi, bineînţeles, România. Observând cuvintele cheie şi titlurile abstractelor şi ale lucrărilor trimise pentru a fi analizate de comitetul ştiinţific, am descoperit că cele mai frecvente au fost următoarele: smart (17), city (11), urban (7), data (7) şi development (6). Ne aşteptăm astfel să asistăm la dezvoltarea acestor concepte, dezvoltare care să aibă în centru idei propuse atât de către experţii din mediul privat, cât şi din cel academic. Revenind totuşi la întrebarea dvs., cred că aceasta îşi va găsi cel mai bine răspunsul în comunicatul de presă pe care îl vom publica după terminarea conferinţei şi în care vom prezenta cele mai interesante lucrări, alături de câteva cuvinte din partea autorilor acestora.

Transilvania Regional Business: În ce mod considerați că ideile inovative dezbătute în cadrul acestei conferințe vor ajuta autoritățile locale în dezvoltarea orașului viitorului? Vor fi ele adoptate de administrațiile locale? Există în prezent parteneriate, acorduri, proiecte aflate în derulare între experții de la SNSPA si administrațiile locale pentru implementarea conceptului „Smart Cities”?

Cătălin Vrabie: Întotdeauna ne-am bucurat să avem printre participanţi reprezentanţi ai primăriilor oraşelor din ţară. În urma studiilor care vizează gradul de implementare a tehnologiilor informatice în administraţiile publice locale pe care le facem în cadrul Facultăţii de Administraţie Publică din SNSPA şi care au fost prezentate la conferinţele noastre  (menţionez aici „E-Guvernarea în municipiile României”– studiu făcut cu consecvenţă încă din anul 2010, precum şi „Analiza orizontală a Web site-urilor primăriilor oraşelor din România”), primim nenumărate feedback-uri din partea acestora. În plus, am constatat că s-a stârnit o formă de competiţie între primării, unele dintre acestea stabilindu-şi ca obiectiv obţinerea unui scor mai mare în clasamentele realizate în cadrul acestor studii prin dezvoltarea de soluţii informatice noi. Mai mult decât atât, în acest moment suntem în pline discuţii privitoare la realizarea unui consorţiu între SNSPA şi alţi câţiva actori naţionali şi internaţionali din mediul public şi privat în vederea găsirii unor soluţii de standardizare a conceptului de smart city. Sperăm ca instituţiile cu care deja avem acorduri de parteneriat să fie primele şi cele mai deschise ideilor pe care le vom propune prin realizarea acestui consorţiu.

Transilvania Regional Business: Dacă acum se dezbate „Smart Cities”, pe când next level – „Smart State”?

Cătălin Vrabie: Simone Noveck, fost director al iniţiativei Open Government dezvoltată de Casa Albă în perioada 2009-2011, a scris o carte intitulată „Smart citizens, smarter state”. Titlul, după părerea mea, este sugestiv şi cumva răspunde întrebării dvs. Ca educator, consider că educaţia este cheia succesului oricărei comunităţi, societăţi sau naţiuni – evident, şi al individului. Se vorbeşte adesea de soluţii tehnice care ar avea menirea să rezolve probleme de talie naţională – votul electronic, de exemplu, că tot este un subiect la modă astăzi. Ba chiar se dă exemplul Estoniei – ţara în care votul electronic este implementat de mult, fiind totodată o iniţiativă de succes. Rar se menţionează faptul că Estonia are o populaţie puţin mai mare decât jumatate din populaţia Bucureştiului şi că astfel întreg procesul necesar implementării cu succes a unei platforme tehnice se supune unor reguli aproape particulare. Trebuie făcuţi paşi mici. Întâi să ne obişnuim cu ideea de e-governemnt – să-i vedem şi să-i înţelegem barierele şi beneficiile şi abia apoi putem începe să vorbim de Smart State. E un proces de durată. În cadrul conferinţei de anul acesta, am identificat câteva titluri de prezentare foarte interesante referitoare la întrebarea dvs. Daţi-mi voie aşadar să-i audiez pe speakeri şi apoi voi veni cu un răspuns pe măsură… sper!

Programul acestei conferinţe îl puteţi găsi aici.

Un comentariu

Transmiteti un mesaj

14 − 11 =