Relațiile dintre Ucraina și UE – bilanț la cumpăna dintre ani 

Ucraina

Anul 2016 a fost un an  plin de evenimente politice, economice, geopolitice și sociale. Pentru Ucraina acest an a debutat cu intrarea în vigoare a Acordului privind Zona de liber cu schimb cu UE și a continuat cu nesfârșite discuții despre eliminarea vizelor europene pentru cetățenii ucraineni. Cum a fost anul  2016 pentru relațiile UE – Ucraina și care sunt prognozele pentru anul 2017? Corespondentul Transilvania Regional Business în Ucraina a încercat să afle unele răspunsuri la aceste și alte întrebări în cadrul unui interviu, solicitat politologului cernăuțean Serghei Hakman, doctor în istorie.

Transilvania Regional Business: Domnule Serghei Hakman, suntem la finele anului 2016 – un an multilateral din punct de vedere politic și din punct de vedere al parcursului european al Ucrainei: pe de o parte, am avut în Ucraina o criză politică la început de an și s-a produs schimbarea premierului. Pe de altă parte, în planul integrării europene au avut loc mai multe evenimente, printre care „veșnica” amânare a procesului de liberalizare a regimului de vize. Cum apreciați Dumneavoastră evoluțiile politice din Ucraina și parcursul european al Kievului în acest an?

Serghei HAKMAN: Anul a fost destul de complicat. În primul rând, trebuie să luăm în calcul războiul din Donbas, război care continuă. Să nu uităm de criza politică și criza economică determinată de sistarea multor relații comerciale cu Rusia și spațiul post-sovietic, totodată, trebuie să analizăm și liberalizarea regimului de vize pentru ucraineni. De ce acest parcurs este atât de anevoios? Sunt de amintit două aspecte importante. Este vorba de aspectul intern, ucrainean, care era legat de aceeași criză, era legat de corupție, or una dintre cerințele UE este eradicarea corupției la nivelul instituțiilor care eliberează pașapoarte și alte documente de călătorie. Ce-i drept, acest lucru se poate întâmpla doar atunci când nivelul corupției în stat este în genere destul de mic. Încă un pas întreprins de Kiev a fost legea declarării veniturilor – o condiție pentru liberalizarea vizelor. Noi știm despre jocurile subterane ale parlamentarilor, care încercau să amâne de mai multe ori introducerea declarării electronice a veniturilor. Ne-am îngrozit când am aflat veniturile demnitarilor, însă avem informații concrete despre oamenii pe care îi avem în conducerea țării.

Al doilea aspect este unul extern, legat de criza europeană. Aici și-au jucat rolul atât Brexit-ul, poziția Norvegiei, cât și criza migrației. UE trebuie să găsească în viitor o formulă pentru a îndeplini angajamentele externe asumate și de a nu leza interesele statelor-membre. Deci, au fost mai multe provocări la care nimeni nu s-a așteptat, nemaivorbind despre situația primejdiei militare ruse, care face ca europenii să fie mai duri față de subiectul vizelor. În context, liberalismul cu care erau abordați străinii în UE a fost abandonat în anul curent.

Transilvania Regional Business: Toți mai mulți experți constată o schimbare a configurației internaționale și a celei geopolitice în contextul crizei migrației, alegerii lui Donald Trump în postul de președinte al SUA, Brexit-ului și altor evenimente. Din acest punct de vedere anul 2017 posibil că va aduce noi surprize pe agenda globală, noi probleme vor trebuie rezolvate. În opinia Dvs, domnule Serghei Hakman, ce trebuie să facă Kievul în viitor pentru a-și consolida pozițiile și ce politică externă trebuie să urmeze pe fondalul unui euroscepticism în creștere, constatat în sondajele sociologice.

Serghei HAKMAN: Bineînțeles că sunt multe provocări. Să nu uităm de situația din Donbas. Acolo, cu toate că a fost instalată așa numita pace, se duc zilnic lupte. Totodată, cred că Ucraina a obținut câte ceva în domeniul diplomatic. Să ne amintim de declarația Consiliului Europei care a recunoscut Rusia stat agresor, ceea ce este o mare victorie a Ucrainei. În anii precedenți se încerca să se discute că evenimentele din Donbas sunt o criză internă, și nu o agresiune a unui stat asupra altui stat. Din nou a fost scoasă la iveală problema Crimeii. Un an și jumătate despre Crimeea nu s-a vorbit aproape nimic. După ocuparea unei părți a Donbasului, Crimeea a trecut în umbră. Curtea de la Haga la fel a declarat Rusia țară-agresor. Ce-i drept, Rusia și-a retras participarea la această curte. Aceste subiecte vor fi actuale și în anul viitor. În anul 2017 cred că și poziția NATO față de Rusia va fi mai dură, pentru că Moscova a început să amenințe și state membre NATO. Suntem în așteptarea alegerilor din Germania și Franța, acolo unde forțele de stânga au atitudini pro-ruse și nu știm cum se va schimba configurația geopolitică după aceste alegeri. Or, Franța și Germania sunt state-lidere în UE.

Referitor la Donald Trump, noi, în Ucraina, de multe ori încercăm să împărțim liderii altor țări în pro-Ucraina și pro-Rusia. Însă, uităm de faptul că indiferent de retorica din timpul alegerilor, liderii politici vor acționa reieșind din interesele statelor lor în primul rând. Cu cât statul este mai democrat, cu atât președintele are mai puține posibilități de manevre radicale în politica externă. Trebuie luate în calcul, dacă vorbim de SUA, părerile parlamentarilor, ale partidelor, opinia publică. Așadar, președintele nu este chiar atât de liber să poată nega toate părerile, inclusiv interesele mediului de afaceri. Trebuie să facem diferență între omul politic până la alegeri și după alegeri.

Interviu realizat G.M.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

18 − 2 =