Cum şi de ce a crescut fenomenul xenofob în Ungaria?

fenomenul xenofob

În istoria sociologiei moderne, de când a început să fie studiat fenomenul xenofob, niciodată în Ungaria acesta nu s-a situat la cote aşa de ridicate cum au înregistrat azi două studii sociologice independente. Această stare vine după campanie masivă dusă de guvernul ungar împotriva „emigranţilor” înainte de referendumul naţional din luna octombrie 2016 cu privire la acceptarea Ungariei a cotelor de refugiaţi planificate de UE (n.a. – acest referendum a fost declarat nevalid datorită prezenţei slabe a populaţiei la urnele de vot).

Conform rezultatelor sondajului de opinie, realizat în luna octombrie 2016 de Institutul de Cercetare Socială „TARKI” din Budapesta (n.a. – acest institut a măsurat fenomenul xenofob din Ungaria în ultimii 25 ani), aproximativ 58% dintre maghiari par să fie în prezent xenofobi.

Potrivit datelor obţinute de TARKI, înainte de anul 2012, circa 30% dintre maghiari au fost consideraţi ca fiind xenofobi, o cifră care a crescut până la aproximativ 41% în 2015. Într-un singur an, raportul dintre maghiarii consideraţi a fi xenofobi, pe baza datelor de cercetare, a crescut la 58%.

Experţii TARKI plasează respondenții la acest studiu în trei grupe majore: xenofobi, xenofili (atraşi de culturi străine) și indeciși. În 1992, când TARKI a început să studieze fenomenul xenofob printre maghiari, 73% dintre respondenți au declarat că sunt indeciși, 15% au pretins a fi xenofobi, în timp ce 12% xenofili. Până astăzi, în conformitate cu cele mai recente date TARKI, raportul dintre indeciși a scăzut la 43% (53% – 2015), iar numărul de xenopfili a scăzut la doar 1% (6% – 2015), în timp ce numărul de xenofobi a crescut la 58% (41% – 2015).

Pe de altă parte, aproape în același timp cu studiul realizat de „Závecz Research”, TARKI a evaluat şi poziţia populaţiei ungare faţă de acceptarea unor minorităţi ca vecini. Conform rezultatelor, cei mai respinşi au fost musulmanii. Doar 21% dintre respondenți au declarat că i-ar accepta pe musulmani drept vecinii lor, în timp ce 32% ar accepta romii, 35% refugiați creștini din Siria, 45% homosexuali, 47% chinezi, 50% americani, 51% studenți din Africa, 57% evrei, 60% muzicieni rock, și 76% emigranți etnici maghiari din Transilvania (România).

Pentru a obţine un răspuns propriu cu privire la întreberea „De ce a crescut fenomenul xenofob în Ungaria?”, recomand să analizaţi următoarele premise:

  1. Conform studiului anual efectuat de TARKI, atunci când Ungaria a fost pe prima pagină a ziarelor internaționale cu un an în urmă, când refugiații au fost prinși în perimetrul Gării Keleti din Budapesta, numărul de indeciși a crescut, și nu segmentele de respondenţi la cele două răspunsuri extreme ale sondajului (xenofili vs. xenofobi). Endre Sik din TARKI a spus atunci că „Raportul dintre cei care dețin opinii extreme de pe fiecare parte a scăzut din cauza unui mod de gândire realist şi pragmatic”, a declarat atunci expertul Endre Sik de la Tarki.
  2. Cu toate acestea, un studiu sociologic efectuat separat de „Závecz Research”, la comanda portalului ungar index.hu, a constatat că minoritatea rromă (ţiganii), nu mai este cea mai respinsă comunitate din Ungaria, locul acestora fiind luat de către refugiaţii arabi. Aceasta în ciuda faptului că refugiații musulmani au ocolit Ungaria pentru mai mult de un an de zile din momentul în care guvernul a construit un gard de-a lungul frontierei de sud.
  3. Deşi refugiaţii au dispărut în mare parte din peisajul ungar, fenomenul xenofob a înregistrat o creştere direct proporţională cu accelerarea campaniei anti-refugiaţi coordonată de guvernul de la Budapesta. Portalul ungar index.hu a observat că această tendinţă este una bine-cunoscută – frica vs. suferinţă, adică „străinii fără chip” sunt respinşi de frică decât să fie acceptaţi din prisma suferinţei lor.

M.T.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

five × five =