Ucraina, încotro?

rusia

În data de 24 august 2016 Ucraina și-a marcat cea de a 25-a aniversare a independenței sale naționale. Așadar, din 1991 și până astăzi – putem spune – în statul ucrainean s-a stins, dar a și crescut o generație. Una dintre cele mai importante probleme social-politice ale Ucrainei este și a fost cea a orientării sale externe. Timp de 25 de ani vectorul estic a tot concurat cu cel vestic, modelul occidental de dezvoltare s-a confruntat, ca într-un clivaj simbolic, cu modelul eurasiatic.

În iulie 2016, compania Research & Branding Group a desfășurat un sondaj sociologic de bilanț, care a încercat să dea unele răspunsuri la întrebarea care vectori ai politicii externe a Ucrainei sunt susținuți de populație și care nu sunt. Potrivit experților companiei de studii sociologice, problema vectorilor de dezvoltare a fost o cauză a Euromaidanului și evenimentelor din ziua de astăzi.

Merită menționat faptul că 51% dintre ucraineni consideră că statul lor trebuie să adere la Uniunea Europeană, fiindcă acesta este modelul corect de dezvoltare social-economică și politică. Integrarea în structurile Uniunii Vamale cu Rusia, Belarus și Kazahstan este susținută doar de 13% dintre cetățeni. Este important faptul că a crescut în ultimul an procentajul persoanelor care susțin că Ucraina trebuie să se dezvolte de sine stătător, independent, fără să aleagă un anume vector al politicii externe. Așadar, 27% dintre ucraineni consideră că statul lor nu trebuie să adere la vreo structură internațională, iar 9% nu au vreun răspuns concret la întrebarea: Ucraina, încotro?

Problema alegerii vectorului de dezvoltare a Ucrainei a fost în permanență una ce ține de clivajul est-vest, adică are un specific regional bine conturat. În trecut, zonele vestice ale Ucrainei se pronunțau pentru aderarea la UE și NATO, pe când zonele estice aveau o frică enormă de NATO, erau indiferenți față de UE, dar își doreau cel mai mult o apropiere de Rusia și uniunile economice / politice pe care le dirijează Kremlinul. În mare parte, diferențele regionale se păstrează și acum, însă peste tot în Ucraina a crescut numărul de susținători ai integrării europene. Ce-i drept, unele cifre continuă să demonstreze o diferență de viziuni în plan regional – 77% dintre locuitori ai regiunilor vestice se pronunță pentru aderarea la UE, pe când indicele respectiv în est este doar de 31%.

Research & Branding Group într-o mică notă explicativă la rezultatele sondajului sociologic scrie că diferențele regionale nu sunt o problemă, deoarece în est și sud sunt mai mulți simpatizanți ai alăturării la UE, decât ai unei politici externe neutre sau orientate în mod evident spre Rusia. Nu avem dovezi suficiente pentru a pune sub semnul întrebării sinceritatea răspunsurilor respondenților în estul și sudul țării, însă nici nu putem fi siguri în sinceritatea celor intervievați.

În linii generale, potrivit rezultatelor sondajului amintit, prioritățile politicii externe și politicii de dezvoltare a Ucrainei în opinia ucrainenilor trebuie să arate în felul următor:

  1. Aderarea la Uniunea Europeană;
  2. Neutralitatea față de UE și Uniunea Vamală condusă de Rusia;
  3. Aderarea la Uniunea Vamală (Rusia, Belarus ș.a.).

În baza acestor cifre, am putea să constatăm că ucrainenii nu mai văd mari perspective în colaborarea cu Rusia, însă tot mai mulți cetățeni examinează ca fiind optimală o politică a neutralității, pentru ca „nici cu Moscova să nu fim certați”, și „nici de UE să nu fim înghițiți”. Pe fundalul nerezolvării conflictului din Donbas, problemelor apărute în interiorul UE și lentelor reforme pro-europene din Ucraina, așa zisă politică „neutră” poate să devină din în ce mai simpatizată de ucraineni, care nu prea înțeleg de ce, după Euromaidan și evenimentele sângeroase din Donbas, „Europa s-a distanțat de Ucraina”.

G.M.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

2 × two =