S-au întâlnit și au discutat. Ședința Guvernului și a Parlamentului cu ușile închise

democrat

S-au întâlnit și au discutat. Ședința Guvernului și a Parlamentului cu ușile închise. Membrii Cabinetului de Miniștri și deputații din Parlament s-au întrunit vineri, 12 februarie, într-o ședință comună de lucru. Ședința a avut loc cu ușile închise. Astfel, conducerea Parlamentului, comisiilor permanente și membrii Cabinetului de miniștri au discutat despre situația din țară, dar și despre ultimele evenimente. Conform spuselor președintelui Parlamentului Andrian Candu, la ședința urma să se discute și aspecte ale reformării justiției și a Procuraturii: „Vom trece în revistă realizările și eșecurile din anul 2015 privind Acordul de Asociere și planurile pentru anul 2016. Vom discuta și despre angajamentele privind încheierea Memorandumului cu Fondul Monetar Internțional și angajamentele față de Guvernul Românei privind împrumutul de 150 de milioane de euro. Vom discuta și despre reforma justiției, cea din sistemul bancar-financiar și în energetică.”

Da, s-au întâlnit să discute și nu să implementeze. În ceea ce privește acordul cu FMI… Guvernarea de la Chișinău va trebui să-și asume rezolvarea problemelor primordiale semnării noului memorandum. FMI nu mai crede în declarații și promisiuni, ci urmărește fapte concrete, ba mai mult FMI-ul mizează pe aplicarea cât mai rapidă a reformelor. Doi factori vor juca rolul important la semnarea acordului, este vorba despre sectorul bancar și situația geo-politică, de această parere este Eugen Ghilețchi, economist la Institutul pentru Politici și Reforme Europene:  „În contextul sectorului bancar, autoritățile vor trebui să convingă reprezentanții FMI că au capacitatea de a soluționa trei probleme: garanția de 14,2 miliarde lei acordată de Guvern, funcția de guvernator al băncii centrale și soliditatea băncilor rămase pe piață. Anterior, atât FMI cât și Banca Mondială au enunțat că vor insista ca garanția de 14,2 miliarde lei să fie convertită în datorie de stat, cu o dobândă de 5% pentru un termen de 30 de ani. Aceasta va însemna costuri de aproximativ 700 milioane lei anual pentru bugetul de stat – misiune deloc simplă în condițiile unei contracții economice. De asemenea, identificarea unui nou guvernator al BNM va fi o precondiție pentru semnarea acordului. A treia problemă ține de situația celorlalte bănci rămase în sistem. Trei bănci au fost lichidate, iar altele trei se află sub supraveghere specială. Dacă și aceste trei bănci ajung la faliment, fie va trebui să fie emise noi credite sub garanția Guvernului, fie vom asista la colapsul sistemului bancar în întregime, ceea ce va genera un haos social-economic fără precedent. Aceasta ține de factorul geo-politic. Există o astfel de practică în cazul negocierilor FMI: condițiile care în situații normale ar juca un rol important, în situații de criză pot fi trecute cu vederea, precum a fost și în cazul Ucrainei. Cel mai curând aceasta ar putea să fie și cazul Republicii Moldova, încât dorinţa Occidentului de a nu pierde influența în regiune este prea mare, fapt demonstrat și în cazul instaurării noului Guvern la Chișinău”, a spus Eugen Ghilețchi.

După cum bine se știe, Guvernul de la Chișinău nu are unbuget pentru anul 2016, iar prim-ministrul Filip a spus că va avea discuții pe marginea acestui subiect cu misiunea FMI, iar potrivit experților, anul trecut, din cauza instabilității politice și a crizei financiare, Chișinăul a pierdut fonduri europene de 40,5 milioane de euro. Cu alte cuvinte, nu-s reforme, nu-s bănuți, iar cei din Republica Moldova așteaptă misiunea. S-o aștepte!…Că dacă politicienii se fac că plouă, cu siguranță va ploua, iar asta va împiedica FMI-ul să ajungă.

M.A.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

one × 5 =