Republica Moldova restanțieră față de Uniunea Europeană

Instabilitate

Nu mai este un secret că în Republica Moldova se mișcă lucrurile din loc, dar de parcă ar fi făcute cu viteza melcului și la lumina lumânărilor, iar că este restanțieră nu mai miră pe nimeni. Așa se face că în acest sens a fost făcută public Sinteza raportului de progres privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, elaborată de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene în comun cu alte instituții de resort ale administrației publice centrale. Astfel, în document găsim procentul de realizare al Acordului de Asociere cu UE în decursul unui an și jumătate, de la punerea provizorie în aplicare a acestuia la 1 septembrie 2014 până la 31 decembrie 2015.  În perioada de referință este observat un progres moderat, în unele domenii fiind înregistrat un progres de peste 80%, pe când în altele mai puțin de 50%, astfel încât la 1 ianuarie 2016 acțiunile preconizate au fost realizate în medie 63% din totalul angajamentelor fixate în Planul Național de acțiuni pentru perioada 2014-2015. Când vine vorba despre ajustarea cadrului legislativ național la standardele UE, unele obiective având un termen de realizare de până la 10 ani, au fost realizate în proporție de doar 20%. În ceea ce privește combaterea corupției, Guvernul „a luat” mai multe măsuri. „În contextul implementării măsurilor prevăzute de Acord ce ţin de prevenirea şi combaterea criminalităţii şi corupţiei, precum şi protecţia datelor cu caracter personal, realizările principale ale RM pe parcursul perioadei de raportare au fost următoarele:

  • a fost consolidată independenţa Centrului Naţional Anticorupţie prin revenirea la procedura de numire a directorului acestuia de către Parlamentul RM (Lege nr. 180 din 22 octombrie 2015);
  • mecanismul de verificare a stilului de viaţă a fost aplicat poliţiştilor şi colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie;
  • implementarea de către Comisia Naţională de Integritate a mecanismului de analiză a declaraţiilor pe venit, declaraţiilor de interese şi incompatibilităţi;
  • au fost aprobaţi şi aplicaţi Indicatorii unici de performanţă pentru instituţiile implicate în procesul penal şi Metodologia de evaluare a eficienţei activităţii de urmărire penală;
  • a fost elaborat proiectul Conceptului de monitorizare şi evaluare a politicilor naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane;
  • la 16 iunie 2015 lista substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului, a fost completată cu 26 substanţe noi;
  • au fost aprobate Instrucţiunile Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal privind prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul educaţional (21 ianuarie 2015)”, se arată în raport.

Experții au examinat 731 de acțiuni planificate pentru perioada 2014-2016 și au constatat că 21% din cele 731 de acțiuni monitorizate au fost realizate, 19%- nerealizate, 60%- în proces de realizare. „La nivel naţional, au fost depuse eforturi în vederea realizării Planului Naţional de Acţiuni de Implementare a Acordului de Asociere (PNA) pentru 2014-2016, inclusiv prin consolidarea mecanismului instituţional de coordonare şi monitorizare a procesului respectiv”, comentează Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Așadar, rezultatele nu sunt deloc mulțumitoare, ba mai mult, spulberă orice încredere. Zic să nu ne întrebăm cum se poate una ca asta. Și nici cum se face că premierul Filip promite marea și sarea partenerilor de dezvoltare, mai exact că Acordul de Asociere cu UE este primordial, iar pe cealaltă parte, unii din miniștrii săi bat cărări la Moscova.

M.A.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

12 + nine =