Republica Moldova a dat startul adaptării Agendei Globale de Dezvoltare

Moldova

Reprezentanții Guvernului, inclusiv secretari de stat, specialiști în analiză și monitorizare a politicilor, împreună cu cei ai societății civile, mediului academic și ai partenerilor de dezvoltare au lansat săptămâna aceasta discuții la nivel național în vederea adaptării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la contextul Republicii Moldova.

Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), formulate la nivel global cu participarea țărilor și aprobate de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pe 25 septembrie 2015, vizează eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților, asigurarea bunăstării tuturor și dezvoltării economice prin protejarea planetei. Fiecare obiectiv are ținte specifice care trebuie atinse în următorii 15 ani de către țările care au aderat la agenda de dezvoltare post-2015, printre care și Republica Moldova.

Ion Gumene, consilier principal de stat al Prim-ministrului, a menționat, în cadrul atelierului de lucru dedicat, complexitatea Agendei de Dezvoltare Durabilă „ce urmează a fi implementată prin implicarea tuturor actorilor relevanți în societate, în special a autorităților publice, prin asumarea clară a responsabilităților de către aceştia chiar de la etapa de  definire a țintelor și apoi a indicatorilor la nivel național.”

Ulziisuren Jamsran, Reprezentanta de ţară, UN Women în Moldova, a subliniat importanța lansării imediate a acțiunilor de naționalizare a Agendei de Dezvoltare Durabilă care „trebuie să fie, de fapt, o transpunere a dorințelor și voinței populației țării, complementată de rolul și contribuția care fiecare dintre noi o poate aduce pentru a produce schimbarea dorită la nivel de persoană, femeie sau bărbat, copil sau adult, în calitatea lor de membri ai societăţii”.

Restanțele și lecțiile învățate din implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, precum și “vocea populației” exprimată prin consultările post-2015, trebuie tratate ca puncte de pornire în adaptarea Agendei Globale de Dezvoltare la contextul și necesitățile naționale. Astfel, participanții la atelier au menționat necesitatea găsirii de modalități mai eficiente de acumulare a memoriei instituționale pentru a asigura coerență și durabilitate în măsurile întreprinse de stat, a stabilirii  mecanismelor de conlucrarea între specialiștii cu expertiză tehnică din cadrul autorităților și cu reprezentanții grupurilor-țintă, astfel minimizând dependența de factorul politic.

Narine Sahakyan, Reprezentanta permanentă adjunctă a PNUD Moldova, a afirmat că „agenda globală de dezvoltare poate deveni una de succes în Republica Moldova doar dacă, la acest moment incipient, țara va face o prioritizare corectă a țintelor care urmează a fi atinse, prin corelarea cu necesitățile curente ale populației și integrarea acestora în cadrul de politici existent”. Drept exemplu relevant pentru Republica Moldova poate servi Obiectivul 16 „Pace, justiție și instituții puternice”, constituentele căruia sunt esenţiale pentru generarea de noi resurse şi schimbare în bine în societate.

Transpunerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la nivel naţional presupune, de asemenea, și un efort comun din partea tuturor (autorităților, statisticienilor, comunității) la stabilirea indicatorilor de monitorizare și evaluare a țintelor naționale. “Acest proces reprezintă o provocare pentru sistemul statistic naţional implicând o abordare mult mai complexă, comparativ cu ODM-le, nu doar prin faptul că sunt stabilite mai multe obiective şi indicatori de monitorizare la nivel global (17 şi respectiv 300), dar și reieşind din necesitatea dezagregării majorității indicatori statistici după diferite dimensiuni pentru a acoperi toate grupurile populației care fac subiectul viitoarei agende”, a menționat Lucia Spoială, Directorul general al Biroului Național de Statistică. Sursele de date administrative, datele deschise și așa-zisele „big data” vor complementa statisticile oficiale în acest sens.

Doi experți internaționali din Oficiul PNUD Istanbul și UNECE, Elena Danilova-Cross și Andres Vikat, au relatat despre complexitatea ODD-urilor, sinergiile și legăturile între obiective și ținte, coerența care se dorește între sectoarele economiei și grupurile țintă. Participanții la eveniment au fost antrenați într-o serie de exerciții de simulare a prioritizării țintelor, găsirii legăturilor dintre acestea, precum și identificarea surselor de date pentru a le măsura – astfel de abilități fiind necesare tuturor celor care vor realiza adaptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la contextul național.

Avînd informația furnizată de experții ONU, o claritate mai bună asupra procesului de adaptare a ODD, participanții la reuniune au descris următorul pas care trebuie urmat incluzând asumarea de către viitorul Guvern a Agendei de Dezvoltare Durabilă, elaborarea la nivel tehnic de către Cancelaria de Stat și Cabinetul prim-ministrului, a unei foi de parcurs pentru localizarea ODD-lor cu limite de timp, responsabilități clare și o abordare agreată de comun.

Acțiunea a fost realizată în cadrul Proiectului Comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Național” cu suportul PNUD și UN Women în Moldova, precum și în colaborare cu Oficiul Regional PNUD din Istanbul și  Comisia Economică a ONU pentru Europa (UNECE).

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

seventeen − 13 =