Se apropie nota de plată pentru moldoveni

alte nogocieri

O criză nu vine niciodată singură. Dacă o mai cauți cu lumânarea e și mai grav. Un vechi proverb spune că „norocul ți-l faci cu mâna ta”. În Republica Moldova e la fel de valabilă morala lui, ba putem înlocui cuvintele. Cei de la Chișinău au înlocuit „norocul” cu „nenorocirea”. Ce urmează va suna așa: Nenorocirea ți-o faci cu mâna ta!

Prima mare lovitură dată perspectivei europene a fost neascultarea liderilor europeni de către cei trei căpoși din fruntea PLDM, PD și PL. Graham Watson, preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Elmar Brok, preşedintele comisiei pentru politică externă a Parlamentului European și Knut Fleckenstein, vicepreşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, nu au digerat foarte ușor bătaia de joc de după negocierile de la Aeroportul Chișinău. Atunci Plahotniuc, a vrut să arate cine e stăpân și a bătut primul cui în sicriul „poveștii de succes”. Toată lumea știe că liberalii au fost lăsați pe bancă la comanda lui Plahotniuc și că Vlad Filat nu s-a opus acestui lucru. Probabil ca să poată fura mai mult.

A doua mare lovitură a fost jefuirea banilor din cele mai importante bănci din Moldova, prin intermediul creditelor neperformante și cine mai știe ce scheme. Lovitura s-a realizat fără liberali cu știința lui Plahotniuc, participarea lui Filat, complicitatea lui Ilan Șhor și semnătura lui Iurie Leancă, plus alții. Toți sunt de vină. Nimeni nu pare să aibă remușcări. Toți știu și vorbesc despre corupție, nimeni nu-și asumă rezolvarea acestui fenomen. Credeți că Vlad Filat e curat dacă stă la închisoare? Credeți că Iurie Leancă tace doar că e timid? Credeți că Mihai Ghimpu nu mai dorește procuror străin pentru că îl place pe actualul? Sau că Maia Sandu nu a devenit prim-ministru doar pentru că nu a venit la întâlnire cu Marian Lupu și gașca de ticăloși?

Lor le convine situația actuală. Ei au creat-o. Așa au crezut că prostesc pe europeni sau pe ruși. Confuzia și nesiguranța politică sunt cea mai bună acoperire pentru jafuri. Însă criza cea mare și adevărată abia urmează. Ea nu vine de la ruși cum ne tot place să spunem. Vine de la cei care au alimentat societatea cu moldovenism ieftin care s-a dovedit pentru popor destul de scump. Produsele sunt următoarele:

  1. Căderea cabinetului de miniștri condus de Streleț nu va fi o „resetare a alianței pro-europene” cum crede Iurie Leancă, ci ultima alianță cu acest nume;
  2. Reluarea finanțărilor partenerilor de dezvoltare nu va mai fi atât de ușoară ca în trecut. Drept rezultat, Republica Moldova se va afunda și mai adânc în ceea ce se cheamă colaps economic;
  3. Rușii vor livra datoriile regiunii transnistrene Chișinăului atunci când vor dori ei, ca să fie și mai mare controlul și supunerea viitoarei guvernări față de Moscova;
  4. Nu există nici un plan cu privire la gestionarea unei decizii de anulare a neutralității Republicii Moldova de către Curtea Constituțională. Neutralitatea nu e același lucru ca și limba vorbită, cu neutralitatea nu joci și nici nu o mai numești „neutralitate de stat”.

Toate aceste probleme au fost creeate de cei care astăzi se află la putere și cei din care îi contrazic din opoziție. Sunt aceeași din 1990 încoace, cu mici retușuri. Ei vor plăti mai devreme sau mai târziu nota de plată pentru situația în care au adus comunitatea românească, ucraineană, găgăuză, rusă și celelalte din ceea ce numim statul Republica Moldova.

Și cum toți sunt la fel, poate se cere o resetare nu de guvern ci de atitudine, ceva asemănător cu ultimile cuvinte ale lui Petre P Carp, rostite pe patul de moarte: „o revoluție care să purifice totul”.

Deocamdată nimeni nu știe care ar fi. Pentru că în fața obligației de a conduce și a înfăptui reforme, actualele partide moldovenești „nu se mai deosebesc decât prin ambiții personale”.

 

T.T.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

seventeen − four =