Dilema Republicii Moldova – integrarea europeană sau reunificare?

    foaia

    Ziua de 27 martie e recepționată diferit în Republica Moldova, de la o indiferență totală până la marșuri consacrate evenimentului din anul 1918, și anume „Unirea cu Țara”. Astfel, la 29 martie 2015 s-a desfășurat Marea Adunare Tricoloră în Piața Marii Adunări Naționale, prin care sute de participanți au celebrat 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Deci, ultima jumătate de an capitalele ambelor state românești (12 octombrie 2014 – București, 29 martie 2015 – Chișinău) au fost cuprinse de marșuri unioniste cu sloganul principal „Trăiască Moldova, Ardealul și Țara

    Însă, dacă la nivel de societate se poate discuta deschis pe tema „Unirii”, la nivel de politică de stat se declară deschis, atât la București, cât și la Chișinău – „Unirea” Basarabiei cu România va avea loc doar prin integrarea Moldovei în spațiul

    E de menționat, că însăși toate procesele de dezvoltare a unui stat cunosc o evoluție în timp, așadar, ideea integrării europene a apărut încă în perioada anilor 2005 și a fost materializată pe larg din 2009. Dar, precum orice gând depinde strict de transpunerea lui în viață, așa și integrarea a fost compromisă de guvernanții de la Chișinău prin furturile de miliarde din sistemul bancar sau incapacitatea acestora de reformare a justiției. Mai mult ca atât, o alternativă a integrării menționate nu poate fi privit planul năstrușnic a lui Dodon Igor, ce ține de integrarea în Uniunea Vamală, or, funcționarea unui stat de drept este mai mult decât comercializarea merilor pe piață rusă. La fel, un exemplu elocvent este Transnistria, care deja de 23 de ani de relații strânse cu Federația Rusă, nu are capacitatea necesară de a se dezvoltă nici economic, dar nici.

    În circumstanțele relatate, viitorul trebuie privit prin prisma trecutului. Din care considerent, reamintesc, că o altă creație artificială (pe lângă Basarabia) a Rusiei a fost Republica Democrată Germană, care la 03 octombrie 1990 a aderat la legile și constituția Republicii Federale Germane, eveniment cunoscut ca „Reunificarea Germaniei”. Motivul acestei întregiri a teritoriul german, a fost în mare măsură că în anul 1985 în RDG începuse o criză economică, socială și

    Paradoxal sau nu, este că însăși unul din principalii protecționiști a moldovenismului Fiodor Ghelici a precizat recent că „Eu am fost mereu pentru o Moldova independentă, dar astăzi eu nu văd nici o perspectivă ca Moldova să fie un stat de drept, apărată de fărădelege, afară de Unirea cu statul care într-adevăr face reforme”, accentuând și faptul că „Dacă mâine va fi referendum pentru cu unirea cu România, atunci eu aș vota

    În consecință, evoluția Basarabiei contemporane cunoaște o perioadă interesantă, și anume „dilema” dintre „integrare” sau „reunificare”. Or, perspectiva de aderare la UE este una sumbră, iar în următorii 20 de ani nici nu va fi pusă în discuție această temă de către factorii de decizie de la Bruxelles. Fapt, care nu poate fi spus de unirea cu Țară, sau mai bine zis „Reunificarea Țării”, întrucât Klaus Iohannis afirma că „Unirea Moldovei cu Țară este un lucrul pe care numai Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte”, iar în varianta lui Băsescu ar suna „Cereți unirea și o veți

    În acest mod, politica guvernării comuniste a provocat societatea moldavă de a-și dori integrarea europeană, care încă la începutul anilor 2000 părea un vis. La moment, și „Unirea” pare un imposibil, dar care începe să se configureze într-o realitate în urma acelor politici eșuate de la Chișinău.

    C.C.

    NU SUNT COMENTARII

    Transmiteti un mesaj

    14 − 13 =