2000 de băimăreni fac naveta în Tăuţii Măgherăuş

Tăuţii Măgherăuş

În oraş s-au construit opt fabrici în ultimii şase ani

Iniţial, orăşelul Tăuţii Măgherăuş nu dădea prea mari garanţii că poate deveni cu adevărat oraş. Avea aeroportul, dar în egală măsură avea trei sate total agricole, de câmp şi alte trei sate mai la munte, cu toate cam minereşti, un peisaj ce nu prevedea o imagine de oraş.

libris.ro
A urmat o schimbare de strategie interesantă. Când era comună, Tăuţii Măgherăuş avea 6.400 de locuitori; în 2004, când a devenit oraş, avea 7.600, acum are 9.300. Primarul Anton Ardelean explică creşterea: „În primul rând, e vorba de zonele rezidenţiale pe care le-am încurajat, sunt peste 1.000 de case noi aici, pe Dura, la Aeroport, la Apa Sărată, Buşag deal, sau în Tăuţi către Nistru şi Băiţa. În 2010, am avut recordul absolut pe judeţ, cu peste 340 de autorizaţii de construcţie. Apoi, am făcut utilităţile, cu orice fel de finanţare am avut la îndemână. Aşa se face că acum avem aşa: Nistru 90% reţea de apă-canal, Tăuţi 70%, Bozânta 70%, Buşag 60-70%, Băiţa 30%, cu canalizarea în lucru. Numai Ulmoasa nu are apă-anal”.

„S-a dublat activitatea în ultimii ani”

Ceea ce e însă impresionant e dezvoltarea industrială a orăşelului cu „trei cartiere la şes şi patru cariere la deal”, cum zice edilul. S-au construit aici opt fabrici în şase ani. O firmă  ce face produse electrotehnice are 110 de angajaţi şi se mai extinde cu patru hale.

Alta, tot de pe drumul aeroportului, face curele de transmisie şi are 800 de angajaţi. O alta face tehnică pentru epurare ape uzate, are 250-300 de angajaţi. O alta, cu produse electrotehnice, are 280 de angajaţi, o altă firmă belgiană, mai recentă, are 80.

„S-a dublat activitatea lor în ultimii doi ani. Uite şi paradoxul: înainte, în anii ’80, aveam 1.300-1.500 de tăuţeni care făceau naveta la serviciu în Baia Mare şi acum avem aproximativ 2.000 de băimăreni care fac naveta la Tăuţii Măgherăuş. Nu sunt poveşti, cereţi cifrele transportatorilor”, spune primarul Ardelean.

De la, 68 la 710 firme

O veste bună vine şi dinspre învăţământ, care a fost nevoit să se adapteze cerinţelor, astfel încât liceul local, „Traian Vuia”, scoate acum prima generaţie de absolvenţi care au făcut practică în acele făbricuţe, fiecare din ele cerând câte cinci dintre elevii ce termină şcoala, pentru angajare. Populaţia activă a Tăuţilor este de 6.500 de persoane, sunt 1.060 de copii, aproximativ 450 de şomeri, pensionari şi asistaţi. Cât despre şomaj, datele primăriei arată că sunt 32 de şomeri cu indemnizaţie şi 16 fără. Însă, cea mai impresionantă cifră, de departe, nu e nici cea a şomerilor, nici a navetiştilor băimăreni. E cea a persoanelor juridice. Comună fiind, Tăuţii Măgherăuş avea 68 de firme, acum, conform scriptelor primăriei, plătitorilor de taxe şi impozite, sunt 710 persoane juridice!

„Am mărit gradul de colectare a taxelor”

E sustenabil, deci, oraşul Tăuţii Măgherăuş? „Din momentul declarării ca oraş, am obţinut peste 50 milioane euro pe fonduri structurale, pentru investiţii şi infrastructură mai ales. Iniţial, am avut un buget local de 7 miliarde lei vechi, acum avem 110 miliarde lei vechi anual. Reţineţi că e datorită activităţii economice, pentru că de 14 ani n-am mărit taxele şi impozitele, ci doar gradul de colectare de la 40% la 98%”, spune edilul.

„Din momentul declarării ca oraş, am obţinut peste 50 milioane euro pe fonduri structurale…” – Anton Ardelean

Sigur că nu e totul roz. Proiectul cartierului rezidenţial de pe Dealul Buşagului n-a ajuns ceea ce era pe machetă, din cauza crizei economice care a blocat construcţiile. Aquaparcul din faţa aeroportului nu s-a mai făcut, deşi ideea nu e abandonată. Investitorii spanioli care făceau în locul pădurii de la aeroport zonă de liber schimb cu avioane cargo s-au dovedit a fi neserioşi şi s-a rupt legătura, se caută alţi investitori. Dar una peste alta, Tăuţii Măgherăuş pare a fi un orăşel sustenabil, pe propriile picioare!

Alexandru Ruja – Glasul Maramureşului

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

2 × one =