Diaspora moldovenească – proiect politic cu tentă electorală!

    În anul 2010, Guvernul Filat, își aducea aminte de „diaspora moldovenească”, de numărul extrem de mare de emigranți moldoveni care se aflau peste hotarele țării. Totodată, mai mult de jumătate dintre aceștia împărtășeau o politică similară cu cea a Partidului Liberal-Democrat din Republica Moldova  sau a altor partide de orientare europeană, pentru a nu admite reîntoarcerea la putere a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Astfel, prin intermediul Biroului Relaţii Interetnice, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 43 din 02.02.2010, lua naștere „diaspora moldovenească”. Biroul Relaţii Interetnice este autoritatea administrativă centrală care activează în subordinea Guvernului, promovând politica statului în domeniul  relaţiilor interetnice, funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, și susţinerii diasporei moldoveneşti.

    Suficent de dubios era chiar primul pincipiu de funcționare al Biroului de Relații Interetnice, care practic înscena o transformare identitară: „prioritatea măsurilor orientate spre întărirea suveranităţii, independenţei şi democraţiei în Republica Moldova, consolidarea unităţii poporului Moldovei, ţinînd cont de specificul polietnic, multicultural, multilingvistic şi regional”. Aici asistăm la o catalogare oficială din parte Chișinău-lui a identității românești din Republica Moldova și din afara țării sub noțiunea de „moldoveni”. Prin această inițiativă a Guvernului de la Chișinău, românii din Republica Moldova care se aflau în afara țării, erau automat, transformați în moldoveni. Astfel a apărut „diaspora moldovenească”.

    Cu un an înainte, în 2009, indicațiile Chișinău-lui se îndreptau spre Ministerul moldovean al Afacerilor Externe. Condus atunci de actualul premier, Iurie Leancă, Ministerul moldovean al Afacerilor Externe semna cu partea ucraineană un document de protejare reciprocă a minorităţilor. Partea de text a documentului sugera că Republica Moldova va proteja drepturile „minorităţii ucrainene”, iar Ucraina drepturile minorităţii „moldoveneşti”.  Printr-o suflare de vânt, comunitatea românească din Ucraina dispărea în ansamblul ei și devenea „moldovenească”. Se pare că această idee convenea nu doar Republicii Moldova, dar şi Ucrainei, care vedea oficializarea spargerii masei de români din Ucraina în „români” şi „moldoveni”. Prin acest gest periculos, Guvernul Leancă a dat o lovitură puternică București-ului, ca mai apoi, să revină prin declarații, că documentul nu va fi ratificat în Parlament.

    În prezent, diapora moldovenească capătă alte forme de tranziție, fiind ajustată de partidele politice din Republica Moldova să devină o mare „urnă electorală”. Liderul partidului socialist, Igor Dodon și confrații săi mai mici, situați pe listele partidelor aferente socialiștilor, ce joacă rolul unor sateliți, lucrează la diaspora moldovenească din Rusia. Aceștia mizează foarte mult pe segmentul respectiv de electorat, care se află în Federația Rusă, încercând prin orice forme de propagandă să le obțină votul.

    Partidele pro-europene activează asociațiile de moldoveni din cadrul „diasporei moldovenești” din țările Uniunii Europene pentru a obține și ei la rândul lor, voturi din afară. Așadar proiectul „diaspora moldovenească” este unul ramificat, viciat de partide politice în scopuri electorale, și cu multiple semnificații identitare. Rezultatul funcționării acestui proiect este pe departe de a fi simțit de români sau „moldoveni”.

    H.S.

    NU SUNT COMENTARII

    Transmiteti un mesaj

    3 + nine =