Kliciko şi Maidanul: între dragoste şi ură

    Până nu demult Vitali Kliciko a fost unul din liderii Maidanului – mişcare pro-democratică din Ucraina care a reuşit să răstoarne regimul Ianukovici. În urma alegerilor locale, Kliciko a devenit primar al oraşului Kiev, însă mai are de aşteptat anunţarea rezultatelor oficiale şi o serie de formalităţi juridice. Până una alta, una din ideile fostului pugilist este curăţarea Pieţei Independenţei din Kiev, reînnoirea circulaţiei rutiere şi revenirea la normal. El a declarat că Maidanul şi-ar fi încheiat misiunea. Venind în Piaţa Independenţei, Kliciko a fost fluierat, huiduit şi acuzat în trădarea Maidanului. Kliciko şi-a cerut scuze şi a spus că nu are de gând să evacueze cu forţa Maidanul, adăugând că manifestanţii din centrul Kievului trebuie să se autoidentifice.

    De fapt, intenţiile domnului Kliciko au fost dintre cele mai bune. În cadrul primăriei oraşului Kiev Kliciko a creat o structură aparte, care reprezintă interesele Maidanului. Fostul pugilist este de părere că manifestanţii trebuie să lucreze în cabinete, şi să nu doarmă în corturi în centrul capitalei. Este vorba despre o metodă de civilizare a Maidanului în timp de pace. Pe de o parte, ideea, însă, a fost privită critic. Pe de altă parte, majoritatea locuitorilor Kievului doresc curăţarea Maidanului, reparaţia străzilor din centrul oraşului şi revenirea la normal. Astfel, Kliciko se află în faţa unei alegeri dificile: curăţarea forţată a Maidanului îi va strivi imaginea de primar din start, iar nesoluţionarea problemei Maidanului va fi un argument a oponenţilor săi politici, care vor declara că fostul pugilist nu este capabil să conducă capitala.

    La drept vorbind, Maidanul de acum nu mai este cel din februarie 2014. Maidanul este altul (compus din şomeri, pensionari, studenţi, copii care de jumătate de an nu frecventează şcoala). Unii politicieni consideră că Maidanul ar trebui „conservat”, lăsat aşa cum este – o formă iniţială a societăţii civile. Ce-i drept, societatea civilă nu ar trebui să aibă o anumită localizare geografică, susţin experţii politici. Maidanul a fost o excepţie de la regulă, şi nu o regulă. A fost o formă temporară de opoziţie faţă de stat şi maşinăria politică, o treaptă spre societatea civilă, şi un rezultat final.

    Kliciko calculează avantajele şi dezavantajele curăţirii Maidanului. Timpul va arăta cu ce se va alege domnul primar: cu dragoste sau cu ură. „De la dragoste la ură nu-i decât un singur pas”!

    G.M.

    NU SUNT COMENTARII

    Transmiteti un mesaj

    three × 3 =