Ucraina pe baricade, analize pre-electorale

    Aproximativ 36 de milioane de ucraineni sunt așteptați să participe la alegerile prezidențiale anticipate din 25 mai. Se estimează că separatiștii pro-ruși ar putea împiedica două milioane de alegători să își exprime punctul de vedere. Alegerile vor începe la ora locală 08.00 (08.00 ora României) și se vor încheia la ora 20.00 (20.00 ora României), dar primele rezultate oficiale parțiale vor fi publicate abia după miezul nopții. Învingătorul celui de-al șaselea scrutin prezidențial va deveni al cincilea președinte al Ucrainei și va conduce tara pentru un mandat de cinci ani.

    Poziția imprevizibilă a Moscovei pune în gardă guvernarea de la Kiev, toată lumea se întreabă dacă Putin va ataca sau nu va ataca, va recunoaște rezultatele alegerilor sau nu? Zilele trecute el anunța din nou, pentru a treia oară, că trupele ruse au fost chemate in cazărmi, dar, iarăși, verificările efectuate de SUA și NATO nu au confirmat vreo mișcare a trupelor. El minte cu nonșalanță, și liderii SUA și UE, derutați, nu mai știu cum să reacționeze, Obama renunțând să mai discute cu el, limitându-se a-i transmite, prin intermediul presei, noi avertismente de sancțiuni, în cazul în care Rusia va încerca să împiedice desfășurarea alegerilor în Ucraina.

    De alegerile din 25 mai depinde legitimizarea deplină a noii puteri de la Kiev, dar există dubii că Rusia îl va recunoaște pe președintele ucrainean nou ales, Putin punând, pe de altă parte, condiția încetării operațiunilor antiteroriste din regiunile estice, Donețk și Lugansk, pe care separatiștii le-au proclamat „republici” independente. E greu de înțeles cum vor respecta rușii alegerile ucrainenilor, dacă nu vor recunoaște rezultatele acestora. Conform ultimelor sondaje, Moscova nu poate spera că viitorul președinte va fi un adept al aderării la Uniunea Vamală.

    Lider în sondajele din Ucraina se află Piotr Poroşenko, basarabeanul din ținuturile românești ocupate de URSS, care se bucură de susținerea a peste 35% din cetățenii ucraineni cu drept de vot. „Regele ciocolatei” cum este supranumit are 48 de ani și o avere estimată la 1,6 miliarde dolari, creată cu ajutorul grupului economic care produce ciocolata Roshen, interzisă anterior de Federația Rusă, gest ce a stârnit valuri de indignare in rândul naționaliștilor ucraineni, dar și a consumatorilor ruși. Poroșenko, care, deși are în posesie întreprinderi pe teritoriul Rusiei, se pronunță pentru aderarea la UE, sprijinind, inclusiv financiar, ambele revoluții pro-europene, pe cea din 2004 și din 2014. Nu este exclusă victoria sa din primul tur.

    Pe locul doi în topul preferințelor electorale, sub 10 la sută, se situează Iulia Timoșenko, lider al partidului de guvernământ „Batkivșcina”, eliberată din închisoare după fuga lui Ianukovici. Ea se pronunță pentru organizarea unui referendum de aderare la NATO. Timoșenko nu mai este lidera de altă dată, gafele din timpul când conducea Guvernul de la Kiev și apropierea de Putin, ia zdruncinat puternic popularitatea, nici chiar umilința la care a fost supusă de regimul lui Victor Ianukovici, nu îi mai poate redresa situația, pur și simplu ucrainenii nu uită și nu iartă, acesta este avantajul lor în comparație cu noi românii.

    Cel mai controversat candidat este Dmitri Iaroș, având 42 de ani, liderul mișcării ultranaționaliste paramilitare „Pravâi Sektor”, cotat cu 3-4% din intenția de vot, este acuzat de ruși de „terorism”. Iaroș este considerat „fascist” în regiunile proruse ucrainene și este acuzat că a dispus folosirea cocktailurilor Molotov în timpul manifestațiilor de pe EuroMaidan, iar pentru capturarea sa câteva organizații extremiste din Rusia.

    Rupând bucăți din Ucraina, prin anexarea Crimeei, Rusia a pierdut orice șansă de a menține guvernarea de la Kiev în sfera sa de influență prin mijloacele aplicate până acum. De aceea, Putin nu dă garanții că nu va interveni militar și nu va anexa alte regiuni ale Ucrainei, insistând în continuare asupra federalizării, chiar dacă nu pronunță acest cuvânt. De federalizarea Ucrainei va depinde, probabil, recunoașterea președintelui ucrainean nou ales.

    In plus, chiar daca alegerile se desfășoară in toata tara si candidații prooccidentali câștigă o majoritate in Parlament, nimeni nu ar trebui sa se aștepte ca noul guvern sa adere la Uniunea Europeana dintr-o data. In cel mai bun scenariu, Ucraina s-ar integra treptat in Uniunea Europeana, păstrând însă si legăturile cu Rusia. Însă niciun lider rus, cel puțin nu unul cu trecutul lui Vladimir Putin, nu va sta deoparte privind cum Ucraina se depărtează de orbita Moscovei.

    P.I.

    NU SUNT COMENTARII

    Transmiteti un mesaj

    one × three =