Recensamintul populatiei si locuintelor 2014 – exercitiu sortit esecului esecului

    Recensământul populatiei şi al locuinţelor este foarte necesar, deoarece, este sursa principală a resurselor informaţionale ce ţine de dimensiunea şi structura populaţiei, repartizarea acesteea pe teritoriul Republicii Moldova în legătură cu caracteristicile socio-economice, compoziţia naţională şi lingvistică a populaţiei, nivelul lor de educaţie.

    Scopul recensământului este prevăzut de Legea „Cu privire la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din RM în anul 2014” şi anume „înregistrarea oficială (la intervale regulate de timp) a populaţiei şi a locuinţelor la nivel naţional, regional şi a fiecărei localităţi din ţară, împreună cu un număr selectat de caracteristici demografice şi sociale ale populaţiei şi ale condiţiilor de trai”.

    In majoritatea ţărilor, la fel ca în Republica Moldova, recensământul se petrece o dată la zece ani. Uneori se organizează mai des, de exemplu, în Canada – o dată la cinci ani.

    Conchidem cu o mare dezamăgire că, recensământul a fost organizat prost, recenzorii au primit cu citeva zile mai tîrziu chestionarele şi legitimaţiile, mulţi dintre ei au şi refuzat să mai presteze această muncă anevoiasă apreciată cu o sumă mizerabilă de catre stat. Au fost depistate fraude, mai ales ce ţin de completarea compartimentelor naţionalităţii, limbii materne şi vorbite. Multi care se identifică ca români şi vorbesc limba română nici nu au fost recenzaţi, în schimb, chestionarele acestora au fost completate fraudulos ca sunt moldoveni şi vorbesc limba moldovenească. Soarta grea a Basarabiei- pămînt românesc, este lupta permanentă prin care vor să ne submineze în continuare, să ne fure identitatea istorică, originea etnică şi limba rămasă din strămoşi. Ne este de ajuns timpul în care istoria a cunoscut o limbă stâlcită, rusificată şi culmea scrisă în chirilică. Ne-au prostit în perioada sovietică, dar, ajunge! Suntem români, vorbim limba română şi punctum.

    Majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova îşi amintesc cu tristeţe acele momente, iar recensământul ar fi ca o speranţă pentru naţiunea noastră ca guvernanţii să se conducă după voinţa poporului şi a generaţiei tinere, care-si doresc ca în Constituţie să fie indicată limba română ca limbă de stat.

    Lacunele şi ilegalităţile menţionate mai sus nu se las nevazute, în adresa Biroului de Statistică parvin sesizări zilnice din partea miilor de cetăţeni ce nu au fost recenzaţi, a căror chestionare au fost falsificate, completate cu creionul etc., la care directorul general BNS, Lucia Spoială, declară simplu „recensământul populaţiei este un exerciţiu statistic care permite marje de eroare de participare, de non-răspunsuri şi de refuzuri”.

    Oare informaţiile obţinute în urma recensământului nu sunt necesare pentru o prognoză economică, elaborarea de politici în domeniul ocupării forței de muncă , organizarea şi desfăşurarea unor programe sociale ş.a.m.d. ? Cu alte cuvinte , recensământul – nu este doar un rezultat statistic , dar, de asemenea, un instrument de prognoză economică și socială.
    În cele din urmă, recensământul este ca un letopiseţ a Republicii Moldova, o filă din istoria sa, rezultatele cărui sunt adresate nu numai pentru noi, ci pentru cei care vor trăi după noi.

    În speranţa că datele reale ale recensământului vor ajuta ca autorităţile de stat să-şi concentreze atenţia la problemele acute din societate, drept exemplu ar fi etnia şi limba maternă, limba vorbită, şomajul, migrarea, nivelul scazut de trai ş.a. Or, cunoaştem că, datele obţinute în urma recensământului pot să influenţeze anumite decizii la nivel de stat.

    L.I.

    NU SUNT COMENTARII

    Transmiteti un mesaj

    11 + 15 =