Războiul gazelor – o provocare pentru securitatea energetică a Europei

Criza ucraineană cunoaşte noi evoluţii dramatice. Presiunile exercitate de Rusia asupra Ucrainei devin din ce în ce mai diverse şi profunde, agresiunea militară fiind temporar înlocuită cu un alt timp de argumente geopolitice. Kremlinul a declanşat un adevărat război al gazelor Ucrainei, intenţionând să-şi consolideze poziţiile pe piaţa europeană, dar şi să zădărnicească planurile Kievului de modernizare economică, astfel punând sub semnul întrebării intenţiile reformatoare ale autorităţilor ucrainene după răsturnarea regimului Ianukovici.

Războiul gazelor a devenit unul real după ce monopolistul rus „Gazprom” a cerut Ucrainei 1,66 miliarde dolari americani pentru gazul care va fi livrat în luna iunie. „Gazprom”-ul a decis să modifice sistemul de relaţii cu Ucraina: mai întâi banii şi apoi gazul. Dacă Ucraina nu va transfera resursele financiare respective pe contul gigantului energetic rus, Rusia va sista livrarea gazelor. Partea ucraineană a reacţionat prompt la această ameninţare, subliniind că achitarea în avans pentru gazul natural nu este o problemă, însă o problemă foarte mare este preţul. „Dacă Rusia va livra gaz natural la preţul de 268 dolari pentru mia metri cubi, Ucraina va întoarce datoriile şi va transfera banii în avans, însă trebuie semnat un nou contract”, a spus premierul ucrainean. El a mai adăugat că Ucraina intenţionează să se adreseze către instanţele judiciare internaţionale pentru a impune Rusia să reexamineze principiile livrărilor de gaze pentru Kiev şi a le modifica pe baza preţurilor reale.

Probabilitatea reglementării acestui nou conflict ucraineano-rus până la finele lunii mai este minimă. Instanţele judiciare vor avea nevoie de mult timp pentru adoptarea unei decizii, în timp ce consumatorii vor avea de suferit. În acest context, UE a început să se pună pe gânduri, fiindcă reluarea războiului gazelor poate să-i afecteze în mod direct interesele, dar şi să destabilizeze securitatea energetică europeană. Expertul ucrainean Dmitro Marunici susţine că sistarea livrărilor de gaze în Ucraina va însemna sistarea tranzitului gazului natural pentru UE, fiindcă gazul ucrainean din vestul ţării va fi transportat prin gazoducte în est şi centru. Reţeaua de gazoducte ucrainene nu poate transporta gaz natural în ambele direcţii concomitent: din est spre vest, sau din vest spre est. Astfel, interesele părţii europene vor fi prioritatea nr. 2 în comparaţie prioritatea nr. 1 – interesele populaţiei ucrainene.

Rusia conştientizează complexitatea situaţiei. Destabilizarea securităţii energetice va afecta încrederea europenilor în Ucraina, iar războiul gazelor împotriva Ucrainei va deveni un război dublu: energetic, anti-ucrainean şi geopolitic, anti-european. „Gazprom”-ul aşteaptă ziua de 2 iunie care este „deadline”-ul păcii, după care, e posibil, că va urma un război al gazelor.

Şansa concilierii nu este una de tot utopică, fiindcă Rusa, Ucraina şi UE au ce pierde. Rusia riscă să piardă piaţa europeană (unele state UE deja caută resurse energetice de alternativă), UE va trebui să investească miliarde pentru a inventa noi scheme energetice, iar Ucraina va pierde venitul din urma tranzitării (circa 2,5 miliarde dolari anual). Luând în considerare aceste fapte, ultimatul energetic al „Gazprom”-ului pare a fi mai mult un moft geopolitic, şi nu o decizie economică justificată.

G.M.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

2 × two =