„INTERMARIUM” discutat la Cernăuți în cadrul unei conferințe internaționale

intermarium
sursa: BucPressTV

În perioada 23-24 noiembrie, la Cernăuți s-a desfășurat conferința internațională „INTERMARIUM – de la proiect internațional la realitate civilizațională” organizat în cadrul Universității Naționale ”Iurii Fedkovici”, de către Institutul de Democratizare și Dezvoltare cu sediul în același loc. Evenimentul a adunat experți, politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale deopotrivă din Ucraina, România, Polonia, Republica Moldova, Lituania și Federația Rusă, în cadrul unui forum de opinii și dezbateri privind viitoarele direcții și sustenabilitatea unui proiect economic, social și de securitate ce s-ar putea configura între „cele trei mări” – Baltică, Neagră și Adriatică. Pe lângă oficiali și experți, România a mai fost reprezentată și de o delegație de studenți din Cluj-Napoca, membri ai asociațiilor non-guvernametale Center for Balkan Strategies (CBS) și Students’ Academy of International Law (SAIL), precum și un reprezentant al agenției de presă online Transilvania Regional Business, cu sediul în același municipiu.

Conceptul intermarium propus pentru dezbateri în cadrul conferinței ce s-a desfășurat la Cernăuți a oferit o viziune extinsă a spațiului geografic al proiectului, compus din 13 state: Letonia, Lituania, Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Croația, Austria, adăugând Ucraina, Republica Moldova și Belarus, dar exceptând Estonia și Slovenia în comparație cu lista țărilor incluse în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, summit ce a avut luna iulie la Varșovia. Desfășurarea conferinței în orașul Cernăuți prezintă și o componentă simbolică, aceea că, după cum menționau organizatorii, Cernăuțiul ar reprezenta „centrul hărții intermarium”, conformitate cu harta propusă pentru această conferință.

De ce a fost importantă pentru Ucraina desfășurarea unui asemenea dezbateri?

După evenimentele petrecute începând cu anul 2014 – criza ucraineană, urmată de anexarea Crimeei și sprijinirea separatiștilor din estul Ucrainei de către Federația Rusă – a fost readus în prim-plan proiectul Intermarium al cărui arhitect a fost mareșalul polonez Iosef Pilsudski. Acesta a conceput „intermarium” imediat după Primul Război Mondial în vederea contracarării Rusiei bolșevice. La aproximativ o sută de ani după prima conflagrație mondială, oficialii polonezi au tras din nou semnalul de alarmă la adresa comportamentului agresiv și neoimperialist manifestat de Rusia, invocând astfel necesitatea formării unui nou „cordon sanitaire” în centrul și estul Europei pentru a contrabalansa tendințele agresive ale Kremlinului. Astfel, în iulie anul acesta, la Varșovia s-a desfășurat Summitul „Inițiativei celor Trei Mări”, o readaptare a Intermarium gândit de Pilsudski în secolul trecut. Dar summitul ce a avut loc la Varșovia nu a introdus Ucraina în configurația intermarium-ului.

Astfel, în lumina evenimentele ce s-au desfășurat în estul Europei și ale cărora principală victimă a fost Ucraina, configurarea unui nou proiect de securitate fără Ucraina a tras un semnal de alarmă autorităților de la Kiev.

INTERMARIUM propus de subiectul conferinței ce a avut loc la Cernăuți indică întocmai necesitatea angrenării Ucrainei într-un astfel de proiect.

Ucraina se găsește în etapa găsirii opțiunilor celor mai bune și realiste de integrare și conectare cu Europa Centrală. Faptul că evenimentul Intermarium – de la proiect internațional la realitate civilizațională s-a desfășurat pe teritoriul Ucrainei, deși sub formula unei conferințe ce a adunat pe de o parte politicieni, experți, jurnaliști iar pe de altă parte, ONG-uri și studenți, totuși denotă interesul mediului academic și non-guvernamental, deocamdată de la Cernăuți, de a face vizibilă măcar dorința societății civile ucrainene de a lua parte la dezbateri privind conceptul, a modalităților prin care acesta ar putea fi transpus pe fondul realităților regionale existente și poate mai presus de atât nevoia Ucrainei de a fi adăugată torentului „dintre cele trei mări”.

Evenimentul a propus discuții pe trei componente ale intermarium: dimensiunea securitară, cea socială și cea politico-economică.

Din punct de vedere securitar, concluzia generală la care s-a ajuns a fost aceea că INTERMARIUM ar trebui privit ca un plan de securitate, nu în termenii unui contra-proiect la cele deja existente, ci ca o platformă de cooperare complementară și subsidiară din această perspectivă, căreia  ar trebui adăugate pe hartă Ucraina și Republica Moldova. Cu alte cuvinte, s-a subliniat necesitatea de a fi integrate acestui proiect strategic și de securitate țările non-membre din estul Europei, care își doresc și își arată disponibilitatea de a avansa în configurația de securitate a proiectului „Intermarium” reactivat de Polonia, imediat după evenimentele petrecute în estul Europei, începând cu anul 2014.

Pe de altă parte INTERMARIUM cuprinde, în momentul de față, o serie de clivaje sociale care face dificil dialogul mai ales în estul Europei. De aceea, în rândul statelor ce ar putea alcătui proiectul ar trebui, în primul rând, să se promoveze dialogul intersocial, schimburile de experiențe și de idei și organizarea de evenimente care să înlesnească cooperarea intercomunitară. Toate acestea sunt menite să faciliteze contactele sociale în vederea reducerii sau eliminării stereotipurile dintre societăți, să sprijine integrarea pe această direcție și să amelioreze tensiunile prezente și întreținute sistematic de mediul politic prin deciziile și atitudinile lor. Ca urmare, cooperare între organizațiile societății civile ar putea reprezenta un prim-pas al demarării interacțiunii pe alte planuri.

De asemenea, INTERMARIUM nu duce lipsă de clivaje politice. Anvergura geografică a proiectului cooptează state cu interese regionale diferite. Însă dacă ne referim la estul Europei, statele angrenate au aceleași probleme de securitate și aproximativ aceleași interese politice, precum și același inamic comun. Cu toate acestea, disputele politice auxiliare regăsite la nivel bilateral și emergența tendințelor naționaliste îngreunează cooperarea dintre state. Pe de altă parte, a fost constată o altă problemă. Unele state au ambiția de a deveni lider, ceea ce inevitabil ar declanșa discuția privind cine este îndreptățită să preia rolul liderului. Întrebarea firească este ce le determină să aspire la acest titlu? Ei bine, din această perspectivă, ar putea fi invocate diferite argumente: poziționare, resurse, istorie, suprafață etc. Însă la momentul de față, niciun stat din regiune nu are, în termeni reali, resursele necesare pentru a susține un asemenea proiect, ceea ce ridică o noua problema asupra modului în care ar arată leadership-ul în cazul avansării proiectului de la faza de discuții izolate și mai puțin productive la negocieri privind perfectarea lui.

Totuși, estul și sudul Europei ar putea fi unit de alte raționamente și care gradual ar oferi premizele vindecării, într-o anumită măsură, a restului de clivaje și dispute interstatale. Pe parcursul conferinței, cele mai multe argumente expuse, în logica cărora s-ar putea dezvolta un asemenea proiect, au fost cele de natură economică – INTERMARIUM expresie a unui concept strategic cu valențe preponderent economice.

Astfel, statele vor trebui să conștientizeze proiectul ca pe o sinergie a cooperării regionale ce ar crea un cadru propice competitivității între state și care aplicată corect ar duce la dezvoltarea și creșterea economiei statelor. Lucrul acesta presupune, mai întâi de toate, un proiect comun de dezvoltare a infrastructurii pe diferite direcții care să unească și să tranziteze granițele dintre state, facilitând astfel comerțul pe direcția Nord-Sud. Mai mult, statele ar putea promova dezvoltarea unui „coridor de transport pe apele interne”(inland water coridor), care să unească verticala Nord-Sud cu orizontala Sud-Est.

O altă inițiativă, de această dată dedicată dezvoltării interoperabilității între statele riverane Mării Negre ar putea fi revenirea, într-o formulă adaptată la realitățile actuale, la proiectul „White Stream”. Proiectul a fost prezentat pentru prima dată de oficialii ucraineni forumurilor europene în perioada 2005-2007 și presupunea crearea unei conducte din Caucazul de Sud via Georgia spre Ucraina și România. Inițierea „White Stream” ar însemna crearea unei conducte care să deschidă acestor state o cale alternativă de import de gaze naturale și totodată ar face din acestea un state de tranzit a resurselor naturale spre restul Europei. Totuși, acest proiect care angrenează în arhitectura sa și Crimeea este foarte greu de realizat în condițiile actuale în care peninsula a fost anexată Federației Ruse.

În altă ordine de idei, crearea unei instituții financiare și/sau un fond comun de finanțare a proiectelor strategice ale INTERMARIUM ar putea fi un instrument ce ar putea crește cooperarea dintre state. Totodată, constituirea unei asemenea instituții se consideră a fi necesară susținerii oricăror inițiative comune de dezvoltare a infrastructurii de transport, deoarece ar facilita gestionarea fondurilor comune.

Ca urmare, lectorii conferinței au subliniat inerența dezvoltării instrumentelor și a aspectelor economice pentru a crește posibilitatea configurării proiectului INTERMARIUM. Cu alte cuvinte, conceptul va avea succes doar dacă statele reușesc să coopereze și să dezvolte proiecte în sfera economică. Consolidarea cooperării și a legăturilor economice va fi precondiția pentru stabilitate regională.

Concluzionând, predicțiile cu privire la realizarea proiectului INTERMARIUM, fie el într-o primă instanță în logica unei platforme de cooperare economică, sunt destul de sceptice. Lipsa de omogenitate, interesele naționale diferite, competiția pentru leadership, clivajele sociale, tensiunile bilaterale existente în prezent, obstacole din afara grupului și nu în ultimul rând lipsa de resurse pentru crearea unui asemenea proiect fără suportul unui stat dinafara regiunii, care dispune de resursele necesare și de voința politică de a sprijini o astfel de inițiativă, INTERMARIUM va putea fi cu greu realizat și întreținut.

Următorul Summit al „Inițiativei celor Trei Mări”, ce se va desfășura anul viitor la București, poate fi considerat un summit al „clarificărilor” din perspectiva concretizării celor discutate anul acesta la Varșovia. Pentru Ucraina este cu atât mai important evenimentul de anul viitor cu cât deocamdată nu este angrenată în arhitectura gândită pentru noul concept al ”intermarium-ului”.

Per ansamblu, putem spune că evenimentul desfășurat la Cernăuți a atins câteva subiecte importante în vederea cooperării regionale, date fiind condițiile amintite mai sus. Conferința a reușit să angreneze organizații ale societății civile din Ucraina, România și Polonia. Pe de altă parte, abordarea conceptului intermarium pe teritoriul Ucrainei, arată că cel puțin mediul academic și o parte a societății civile din Ucraina sunt interesate de luarea și a statului ucrainean în acest concept de securitate de dezvoltare regională.

M.A.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

two × five =